bne IntelliNews – Economii și împrumuturi românești în perioada pandemiei: Doi ani mai târziu (și continuă)

Într-un articol publicat anul trecut despre economiile în România în perioada pandemiei, am subliniat că, în ciuda tuturor cotelor, economiile deținute de români, atât în ​​lei românești, cât și în valută, au avut efectiv a crescut. Deși poziția actuală nu este diferită față de situația de acum un an, procesul de economisire și împrumut ar beneficia de o privire mai atentă. Scopul principal al unei analize scurte ar fi descoperirea factorilor cheie care au condus la o dezvoltare macroeconomică surprinzător de bună în circumstanțele extrem de dificile ale pandemiei din ultimii doi ani.

România — Credite și depozite în perioada pandemiei, 2020-2021

^{Sursa: Calcule proprii bazate pe datele BNR si Institutul National de Statistica (INS)}

^{*= estimare pentru 2021 de către Comisia Națională de Strategie și Prognoză; Ex. Rata = eop:.}

Ca în multe alte țări de pe planetă, pandemia nu s-a încheiat încă în România. 2021 a fost un an cu multe suișuri și coborâșuri în ceea ce privește pandemia. Autoritățile politice din România au făcut o serie de greșeli declarând la începutul verii anului 2021 că pandemia s-a încheiat. În timpul toamnei, rezultatele au arătat că acest lucru nu era adevărat. Mai mult, Partidul Național Liberal (NPL) a organizat un mare congres cu peste 5.000 de delegați pentru alegerile interne din septembrie 2021, unde nu s-a luat în considerare măsurile de protecție a participanților. Unii dintre ei nu au respectat nici cea mai elementară cerință, și anume să poarte mască. Astfel, România se luptă acum cu așa-numitul val al cincilea, în timp ce proporția persoanelor vaccinate rămâne foarte scăzută (41% pentru doze duble) în comparație cu alte țări dezvoltate sau chiar cu țările din regiune. Din păcate, România se află pe locul 10 în lume la decese la un milion de locuitori. Economia a suferit șoc după șoc, industria turismului și ospitalității, aviația și sistemul de învățământ fiind cele mai puternic afectate.

În astfel de circumstanțe, cifrele prezentate în tabelul de mai sus pentru 2021 par a fi surprinzătoare într-o anumită măsură. Volumul total al economiilor realizate de populație și alte entități neguvernamentale a crescut cu o sumă respectabilă de 59,6 miliarde lei (12,0 miliarde euro). Acest număr este doar puțin mai mare decât creșterea în termeni absoluti față de cel din 2020. O astfel de realizare este de aplaudat dacă se ține cont de necazurile din 2021. Într-un fel, creșterea economiilor în 2020 a fost o „creștere forțată”, întrucât nivelul restricțiilor era ridicat. Centrele comerciale au fost închise până pe 15 iunie 2020, fapt care a redus șansele consumatorilor de a cheltui. De asemenea, pe parcursul anului 2020, industria turismului a fost restricționată atât pe plan intern, cât și internațional. Au existat restricții „stați acasă”. Cu toate acestea, motorul cheie al creșterii mari a economiilor din 2020 ar fi putut fi așa-numitul „factor necunoscut”. În acele zile din 2020, nimeni nu știa sigur dacă pandemia era o situație temporară sau nu. Să ne amintim de „marea panică” din aprilie 2020 (la începutul pandemiei) când deponenții au cerut banii înapoi de la băncile comerciale, comportându-se irațional. La acea vreme, preţul obligaţiunilor de stat româneşti a sărit temporal pe piaţa secundară de la 3,5% la aproape 6%.

Din fericire, bunul simț a prevalat până la urmă. A început vaccinarea și românii, ca toți ceilalți, au început să învețe să trăiască cu acest virus teribil, ale cărui origini nu sunt cunoscute nici astăzi. Totuși, mai recent am aflat că acest lucru va fi cu noi ani de zile și, prin urmare, atitudinea populației s-a schimbat în consecință. Astfel, ritmul economisirii a rămas constant în 2021 similar cu cel din 2020. Este foarte probabil ca această tendință să continue și în viitorul previzibil. O caracteristică interesantă este că depozitele la vedere exprimate în valută au fost mai mari în 2020 decât același tip de depozite în lei, tendință determinată tocmai de pandemie. Pe parcursul anului 2021, acest lucru s-a inversat pe măsură ce temerile populației de „necunoscut” au început să se calmeze.

Pe de altă parte, împrumuturile totale au început să crească în 2021 (+14%), după un an aproape plat în 2020, împrumuturile exprimate în valută crescând mult mai încet decât cele în lei în ambii ani. Acesta este, de asemenea, un semnal bun că economia a început să se redreseze după dezastruosul 2020. Sprijinul acordat României de Uniunea Europeană (UE) prin Planul Național de Recuperare și Reziliență (NPRR) a avut un impact pozitiv atât asupra economiilor, cât și asupra total împrumuturi. În prezent, România are alocări de 29,2 miliarde de euro în cadrul acestui plan și testul acid pentru țară ar fi să reușească să absoarbă aceste fonduri, atât nerambursabile (granturi) gratuite de 14,2 miliarde de euro, cât și împrumuturile de 14,9 miliarde de euro. În acest sens, este prea devreme pentru a evalua dacă se va realiza sau nu o utilizare cu succes. Prima parte a banilor a ajuns în țară, iar prima tranșă de 1.851 milioane de euro a fost plasată în rezerve la Banca Națională a României (BNR).

Ratele dobânzilor, care joacă un rol cheie atât în ​​procesul de economisire, cât și în procesul de creditare, reprezintă un act de echilibrare fin al BNR. Acest lucru a fost făcut în mod corespunzător de către banca centrală, ultima ajustare fiind efectuată în ianuarie 2022. Rata de bază a fost majorată la 2,00% începând cu 11 ianuarie. Totuși, dacă se ține cont de nivelul estimat al inflației de 7,90% pentru 2021, este nevoie de un reglaj mai fin, mai ales dacă economiile vor fi stimulate în continuare. Băncile comerciale ar trebui să acționeze și ele, întrucât dobânda acordată pentru un depozit la termen de un an, de exemplu, de aproximativ 2,0% pentru lei și 0,01% pentru euro este evident mult mai mică decât inflația. În plus, ar trebui crescută calitatea serviciilor acordate de băncile comerciale populației. Practic, economisirea de bani în ultimii doi ani nu a fost favorabilă deponenților care au pierdut efectiv bani în termeni reali.

În aceste condiții, România a fost inevitabil nevoită să se împrumute în continuare de pe piețele internaționale, în ciuda rezervelor bune. Conform cifrelor furnizate de BNR, nivelul rezervelor internaționale a ajuns la 45,8 miliarde de euro, din care cele 103,6 tone de aur deținute de țară au reprezentat 5,4 miliarde de euro. Aceasta pare să fie partea bună a poveștii și ar putea fi legată de nivelul de economii înregistrat de țară. Deși nivelul rezervelor internaționale este confortabil în această etapă, s-ar putea ridica problema costurilor deținerii unor astfel de rezerve. Nu există nicio dispută cu privire la rolul aurului, dar trebuie menționat că nu produce niciun venit. Dimpotrivă, deținerea aurului este un exercițiu costisitor. De asemenea, păstrarea unor sume mari în rezerve la băncile străine nu va aduce recompense bune, întrucât ratele plătite la depozite sunt în prezent foarte scăzute. Nu există îndrumări adecvate cu privire la cât de mult aur și rezervele internaționale ar trebui menținute la un nivel optim și rentabil. Acest lucru este și mai necesar în contextul unei alte acțiuni bine lăudate întreprinse în august 2021 de Fondul Monetar Internațional (FMI) pentru a emite drepturi speciale de tragere (DST) pentru o sumă totală de 650 miliarde DST. Din această sumă totală, România a avut o alocare de 1.736 milioane DST, echivalentul a 2.100 milioane euro.

Pe de altă parte, însă, datoria externă a României a crescut în ultimii doi ani. A atins 133,2 miliarde de euro la 31 decembrie 2021, care este cel mai înalt nivel din istoria țării. Noua alocare DST menționată mai sus face acum parte din datoria externă a țării. Nu există o strategie clară cu privire la modul în care va fi plătită datoria externă. Mai mult, în 2021 a fost înregistrat un deficit de cont curent de 15,3 miliarde EUR (9,8 miliarde EUR în 2020), ceea ce reprezintă încă un alt nivel istoric. Pe lângă deficitele comerciale mari, nivelul remitențelor a fluctuat în ultimii doi ani și este probabil ca această caracteristică să continue, cu variații specifice în funcție de țările expeditoare, ca urmare a stării de pandemie în fiecare caz particular.

Este adevărat că multe alte țări au luptat împotriva pandemiei prin împrumuturi externe, dar în cazul României această practică este mai riscantă întrucât nivelul absolut al acestui indicator este de peste 55% din PIB-ul său. Este necesară o strategie imediată, iar BNR ar trebui să fie principala instituție responsabilă pentru a conduce acest exercițiu al cărui scop final ar trebui să fie controlul creșterii datoriei în valută. Ca parte a acestei strategii, România ar trebui să fie selectivă în împrumuturile sale din străinătate. Au fost multe analize publicate în cursul anului 2021/începutul lui 2022 care au evidențiat clar că România plătește un preț ridicat la împrumuturile în valută fără o strategie clară. Potrivit Băncii Centrale Europene, costul mediu de împrumut al României (pentru obligațiunile guvernamentale pe termen lung în moneda națională) este mai mare decât cel al Poloniei, Ungariei, Cehiei și Bulgariei, pentru a numi doar câteva. România nu își mai permite asta.

Anul 2022 a adus în Europa și în special românilor un context geo-politic regional foarte complex. De asemenea, criza pandemică nu s-a încheiat încă. Ambii factori vor arăta că utilizarea economiilor interne va deveni foarte utilă pe măsură ce eliberarea economiei românești va fi în plină desfășurare.

Alexandru M. Tănase, dr., este autor independent și fost director asociat, bancher senior la BERD și fost consilier FMI. Mihai Radoi este director al unui Fond de investiții specializat axat pe Europa de Est și fost director executiv al Anglo-Romanian Bank, Londra și anterior al BFR Bank, Paris. Acestea sunt opinii personale ale autorilor și nu sunt ale vreunei instituții citate (inclusiv, dar fără a se limita la, cele ale FMI, BERD și BNR). Evaluarea și datele se bazează pe informațiile disponibile la sfârșitul lunii ianuarie 2022.