ianuarie 11, 2025

Obiectiv Jurnalul de Tulcea – Citeste ce vrei sa afli

Informații despre România. Selectați subiectele despre care doriți să aflați mai multe

Oamenii în neuroștiință descoperă o nouă funcție a cerebelului: memoria emoțională

Oamenii în neuroștiință descoperă o nouă funcție a cerebelului: memoria emoțională
Cerebelul și memoria emoțională

Cerebelul (activare în roșu) comunică cu diferite regiuni ale creierului (activare în verde) pentru a îmbunătăți stocarea informațiilor emoționale. Credit: MCN, Universitatea din Basel

Cerebelul este cunoscut în primul rând pentru reglarea mișcării. Oamenii de știință de la Universitatea din Basel au descoperit acum că cerebelul joacă, de asemenea, un rol important în amintirea experiențelor emoționale.

Atât experiențele emoționale pozitive, cât și cele negative sunt deosebit de bine stocate în memoria umană. Acest fenomen este important pentru supraviețuirea noastră, deoarece trebuie să ne amintim situațiile periculoase pentru a le evita pe viitor. Studiile anterioare au arătat că o structură a creierului numită amigdala, care este importantă în procesarea emoțiilor, joacă un rol major în acest fenomen. Emoțiile activează amigdala, care la rândul său facilitează stocarea informațiilor în diferite zone ale creierului.

Cerebelul (în latină înseamnă „creier mic”) este partea creierului aflată în partea din spate a capului, între creier și trunchiul cerebral. Printre alte funcții, cerebelul joacă un rol important în controlul motor, reglarea echilibrului pentru mers și picioare și alte funcții motorii complexe.

Cercetările actuale se uită la rolul cerebelului în stocarea experiențelor emoționale. Într-un studiu la scară largă, cercetătorii au arătat a 1.418 de participanți imagini emoționale și neutre și au înregistrat activitatea creierului oamenilor folosind imagistica prin rezonanță magnetică. Studiul a fost condus de profesorul Dominique de Quervain și profesorul Andreas Papasoteropoulos de la Universitatea din Basel. Postat pe 3 octombrie în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).

Într-un test de memorie efectuat ulterior, participanții și-au amintit mult mai bine imaginile pozitive și negative decât imaginile neutre. Stocarea îmbunătățită a imaginilor emoționale a fost asociată cu creșterea activității creierului în zone ale creierului despre care se știe deja că joacă un rol. Cu toate acestea, echipa a identificat și o activitate crescută în cerebel.

Cerebelul în comunicare cu creierul

Oamenii de știință au reușit să demonstreze, de asemenea, că cerebelul prezintă o conexiune mai puternică cu diferite zone ale creierului în timpul procesului de stocare îmbunătățită a imaginilor emoționale. Primește informații de la circumvoluția cingulară – o zonă a creierului importantă în percepția și evaluarea emoțiilor. În plus, cerebelul trimite semnale către diferite zone ale creierului, inclusiv amigdala și hipocampul. Acesta din urmă joacă un rol central în stocarea memoriei.

„Aceste descoperiri sugerează că cerebelul este o parte integrantă a unei rețele responsabile pentru îmbunătățirea stocării informațiilor emoționale”, spune de Quervain. Deși memoria îmbunătățită pentru evenimentele emoționale este un mecanism critic de supraviețuire, are un dezavantaj: în cazul experiențelor extrem de negative, poate duce la anxietate recurentă. Aceasta înseamnă că rezultatele, care au fost publicate acum, pot fi, de asemenea, relevante pentru înțelegerea stărilor psihologice precum PTSD.

Cercetări de la Basel asupra emoțiilor și memoriei

Studiul actual face parte dintr-un proiect de cercetare la scară largă realizat de Platforma de cercetare Molecular and Cognitive Neuroscience (MCN) de la Universitatea din Basel și de Clinicile Universitare de Psihiatrie (UPK) din Basel. Scopul acestui proiect este de a obține o mai bună înțelegere a proceselor emoționale și cognitive și de a transfera constatările de la cercetarea de bază la proiectele clinice.

Referință: „Legăturile cerebelului uman și cortexului cerebelos sunt implicate în îmbunătățirea memoriei emoționale” de Matthias Vastenrath, Clara Spalik, David Coyle, Eva Los, Annette Melnik, Tobias Egli, Natalie Schektans, Leonie Geismann, Benno Rosendal, Andreas Papasoteropoulos și Dominic J. . De Quervain, 3 octombrie 2022, disponibil aici. Proceedings of the National Academy of Sciences.
DOI: 10.1073/pnas.2204900119

READ  Gaura neagră a distorsionat spațiul-timp atât de mult încât astronomii au văzut sclipiri de lumină din partea sa îndepărtată