Vinificator roman

Am fost destul de norocos să fi fost în principalele regiuni viticole ale României de două ori anul acesta și să am descoperit niște vinuri cu adevărat grozave. Din păcate, această țară are de multă vreme reputația de a produce vinuri palide la prețuri rezonabile, dar din fericire, asta se schimbă rapid.

Harta Romaniei arata ca un peste!

Așa că, recent, m-am așezat cu un vinificator vizionar Paul Folia Cine produce vin în regiunea de coastă a Dobrogea. Numeste-l Isterie Krama Și regiunea are multă influență maritimă. Toate răspunsurile au fost editate și condensate pentru claritate.

Liza B. Zimmerman (LBZ) De cât timp produci vin?

Paul Volya (PF): Am început să produc vin în 2015. Am avut un consultant în primii ani până în 2018, dar acum îl fac singur.

LBZ: Câte tipuri diferite de vin faceți?

PF: De obicei fac trei vinuri albe și un cupaj din ele, trei vinuri roze și un cupaj pe baza lor și două-trei vinuri roșii pe an.

LBZ: Ce caracterizează regiunea viticolă a Dobrogei?

PF: Dobrogea este unică din multe puncte de vedere. În primul rând, este singura regiune viticolă din apropierea Mării Negre – din România – și are pante line care iau mult soare.

LBZ: Cum sunt viile afectate de apropierea lor de mare?

PF: proximitate Mare Este un adevărat avantaj pentru podgorii și crame. Garantează temperaturi scăzute în timpul nopții chiar și în zilele toride de vară, vântul constant răcește strugurii, iar marea protejează vița de vie pe timpul iernii de îngheț. Desigur, are dezavantaje, cum ar fi perioadele de ceață toamna târzie, care pot afecta sănătatea strugurilor.

LBZ: Care sunt soiurile tradiționale de struguri și stilurile de vin ale regiunii?

PF: Soiuri tradiționale de struguri, principalele care au fost cultivate în anii 70 și 80 sunt Merlot, Cabernet Sauvignon, Papiasca negra (roșu genial) și Aligoté, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Vitisca Alba (alb). După 2010 am văzut și câteva Feteasca Neagră, Pinot Noir și Pinot Grigio crescând în zonă. Regiunea a fost inițial renumită pentru vinurile sale albe.

LBZ: Cum produceți amestecuri individuale și soiuri care se abat de la tradiție?

PF: Un tânăr producător ca mine are o singură șansă: să meargă acolo unde nimeni nu a mai ajuns. Prin urmare, încerc să fac vin din drojdie sălbatică. Nu este doar o strategie de marketing, dar tind să fac lucrurile diferit în general pentru a face o declarație în ceea ce privește Dobrogea și vinurile mele. Scopul meu pe termen lung este să arăt frumusețea ținutului Dobrogei.

LBZ: Ce combinații noi ați introdus și cum se potrivesc cu mâncărurile locale, de la preparate tradiționale din carne la fructe de mare? Amos Blanc al tău este unul dintre preferatele mele.

PF: Cred că cea mai neobișnuită combinație este a mea Amos BlankFabricat cu Sauvignon Blanc, Chardonnay și Riesling. Cu o aciditate naturală ridicată de la Riesling, prospețime provenită de la Sauvignon Blanc și o senzație plină de corp de la Chardonnay, acest vin este unul dintre cele mai bune asocieri cu mâncăruri locale din pește și fructe de mare.

LBZ: Care sunt unele dintre cele mai surprinzătoare tendințe pe care le vedeți în vinul românesc?

PF: Nu este vorba despre tendințe bruște. Cred că ceea ce facem acum este să ne căutăm identitatea. Putem face vinuri grozave, dar pentru a ajunge acolo avem nevoie de mai mult timp pentru a explora și a provoca calitatea vinurilor noastre și pentru a îmbunătăți soiurile noastre indigene naționale.

LBZ: Dacă calitatea este acolo, de ce credeți că aceste vinuri se confruntă cu provocări pentru distribuție în străinătate?

PF: Avem câteva crame care fac o treabă grozavă în exportul de vin, dar încă nu avem imaginea corectă a vinurilor noastre. Cu toate acestea, fiecare sticlă de vin românesc bun vândut în străinătate servește drept ambasador pentru vinificația noastră.

LBZ: Sunt consumatorii internaționali dispuși să plătească pentru vinul românesc atunci când îi costă pe omologii lor francezi și italieni? De ce sunt sau nu?

PF: Nu, nu sunt. Ne lipsește marketingul de brand găsit în Franța sau Italia și uneori ne lipsește calitatea. Am evoluat foarte mult în ultimii 30 de ani, dar vă rog să ne mai acordați încă 30 de ani!

LBZ: Cum arată viitorul industriei vinului din România?

PF: Din păcate, în ultimii ani, am trecut prin momente dificile cu pandemia și războiul din Ucraina. Dar sunt un optimist și cred că da industria vinului romanesc Are un viitor mare. Vom face vinuri mai bune și vom împărtăși povești despre o țară minunată în care soiurile originale vor fi transformate în vinuri grozave.