Impactul economic al valului de căldură brutal care traversează sudul Europei, Statele Unite și cea mai mare parte a emisferei nordice poate fi de scurtă durată în majoritatea regiunilor, cu închideri temporare de obiective turistice, abandonarea meselor în aer liber și creșterea energiei electrice. Utilizarea aerului condiționat.
Dar, pe termen lung, consecințele economice ale schimbărilor climatice vor fi probabil profunde.
Incendiile distructive, inundațiile și secetele tind să domine titlurile. Alte efecte rău intenționate ar putea genera mai puțin interes, dar au totuși un efect negativ. Cercetătorii au descoperit că temperaturile extreme reduc productivitatea muncii, dăunează recoltelor, cresc ratele mortalității, perturbă comerțul global și descurajează investițiile.
acea analiză Cercetătorii asociați cu Centrul de Cercetare a Politicii Economice au descoperit că Europa, Franța, Italia, Spania, România și Germania au fost cel mai puternic afectate de dezastrele legate de climă în ultimii 20 de ani. Cu toate acestea, țările din Europa Centrală și de Est se confruntă din ce în ce mai mult cu probleme climatice.
Astfel de evoluții au pus o presiune suplimentară asupra cheltuielilor publice, deoarece guvernelor li se cere să înlocuiască infrastructura deteriorată și să ofere subvenții și ajutor. Analiza sugerează că veniturile din impozite se pot micșora și atunci când schimbările meteorologice perturbă activitatea economică.
Pierderile economice legate de schimbările climatice sunt de așteptat să crească semnificativ în viitor, potrivit estimărilor Uniunii Europene, deși aceasta a indicat că există nici un mecanism În majoritatea statelor membre să colecteze și să evalueze costurile economice.
Analiștii de la Barclays estimat Costul fiecărui dezastru legat de climă a crescut cu aproximativ 77% în ultima jumătate de secol.
La nivel global, pierderile se vor mări. unu Stai O publicație de anul trecut care a încercat să măsoare impactul valurilor de căldură cauzate de om asupra creșterii economice globale a concluzionat că pierderea cumulativă între 1992 și 2013 s-a ridicat la între 5 trilioane și 29,3 trilioane de dolari la nivel global.
Țările sărace cu climă caldă au suferit cel mai mult. „Venitul scăzut face economiile tropicale mai puțin capabile să se adapteze la creșterea temperaturilor extreme”, se arată în studiu.
„Mândru pasionat al rețelelor sociale. Savant web fără scuze. Guru al internetului. Pasionat de muzică de-o viață. Specialist în călătorii.”
More Stories
Un investitor român plătește 45 de milioane de euro pentru un proiect de birouri în București
România intenționează să crească ajutorul guvernamental pentru decarbonizarea industriei siderurgice
Guvernul României începe negocierile pentru achiziționarea unui port strategic în Moldova