Fapte: După Chandrayaan-3: Misiunile spațiale viitoare și trecute ale Indiei

BENGALURU (Reuters) – India urmează să lanseze următorul său proiect spațial, o misiune de studiere a soarelui și a efectului acestuia asupra vremii spațiale, la câteva zile după aterizarea istorică a sondei sale spațiale Chandrayaan-3 pe polul sudic al Lunii.

Următoarele sunt punctele importante ale misiunilor viitoare și anterioare ale Organizației Indiane de Cercetare Spațială (ISRO):

Aditya-L1

Pregătită să se lanseze pe 2 septembrie, Aditya L1 (Aditya este numele soarelui în hindi) este prima misiune spațială a Indiei care studiază soarele. Nava spațială va fi pusă pe orbită în jurul Punctului Lagrangian 1 (L1) al sistemului Soare-Pământ, la aproximativ 1,5 milioane de kilometri (930.000 mile) de Pământ, unde efectele gravitaționale ale ambelor obiecte se anulează reciproc. Această „parcare” în spațiu permite obiectelor să rămână pe loc datorită echilibrării forțelor gravitaționale, reducând astfel consumul de combustibil al navei spațiale.

Misiunea își propune să monitorizeze activitățile solare și efectele acestora asupra vremii spațiale în timp real.

În 2019, guvernul a alocat echivalentul a aproximativ 46 milioane USD pentru misiunea Aditya-L1. ISRO nu a furnizat o actualizare oficială a costurilor.

Gajanian

Prima misiune spațială cu echipaj personal din India („gajan” înseamnă cer în hindi, „yan” este o navă) intenționează să lanseze un echipaj de trei oameni pe o orbită de 400 de kilometri (250 de mile) pentru o misiune de trei zile înainte de a ateriza în India. ape.

ISRO a declarat că Centrul său spațial Vikram Sarabhai a testat cu succes sisteme pentru a stabiliza și a decelera în siguranță modulul echipajului în timpul reintrării.

La începutul acestui an, ministrul adjunct al Științei și Tehnologiei, Jitendra Singh, a declarat: El a spus Aproximativ 90,23 miliarde de rupii (1,08 miliarde de dolari) au fost alocate programului Gajanian. ISRO spune că se va concentra pe obținerea unei prezențe umane durabile în spațiu odată ce Proiectul Gaganyaan este finalizat.

Nu a fost anunțată nicio dată oficială de lansare, dar ISRO a spus că misiunea va fi probabil gata în 2024.

Satelitul NASA-ISRO SAR (NISAR).

NASA-ISRO SAR (NISAR) este un sistem observator pe orbită terestră joasă dezvoltat în comun de NASA și ISRO. NISAR va cartografi întreaga planetă o dată la 12 zile, oferind date pentru a înțelege schimbările în ecosisteme, masa de gheață, biomasa vegetală, creșterea nivelului mării, apele subterane și pericolele naturale, inclusiv cutremure, tsunami, vulcani și alunecări de teren.

Satelitul, care are aproximativ dimensiunea unui SUV, este programat să fie lansat din India în primul trimestru al anului viitor, cu o dată țintă de lansare stabilită pentru ianuarie.

Satelit de polarimetrie cu raze X (XPoSat)

India construiește, de asemenea, prima misiune dedicată de polarimetrie pentru a studia sursele cosmice de raze X.

Misiunea își propune să dezvăluie noi frontiere în astrofizica de înaltă energie și va permite investigații aprofundate ale stelelor neutronice și ale surselor găurilor negre.

ISRO nu a stabilit încă o dată de lansare pentru această misiune.

Misiuni anterioare:

* Chandrayaan-3 – Pe 23 august, India a devenit prima țară care a aterizat în siguranță un rover în regiunea polului sud lunar. Misiunea este încă în desfășurare, deoarece ISRO spune că roverul său a confirmat prezența sulfului, fierului, oxigenului și a altor elemente pe Lună.

* Chandrayaan-2 – În 2019, ISRO și-a lansat a doua sa misiune lunară, prima încercare de a studia polul sud lunar. Misiunea a inclus un orbiter, un lander și un rover și a fost lansată pe fondul unei mari așteptări. Deși a desfășurat cu succes orbiterul, acesta s-a prăbușit.

* Mars Orbiter Mission (MOM) – În 2013, ISRO a devenit a patra agenție spațială care a pus o navă spațială pe orbita lui Marte. MOM, a cărei durată estimată a misiunii era de doar șase luni, nu a pierdut contactul cu controlorii la sol până în 2022.

* Chandrayaan-1 – Prima misiune a Indiei pe Lună a fost lansată cu succes în 2008. Satelitul a făcut peste 3.400 de orbite lunare și a confirmat prezența gheții de apă pe Lună; Misiunea s-a încheiat când comunicarea cu nava spațială a fost pierdută pe 29 august 2009.

Standardele noastre: Principiile încrederii pentru Thomson Reuters.