Cafeaua, fibrele și dieta mediteraneană sunt cheia pentru combaterea bolii hepatice grase non-alcoolice

Într-o recenzie recentă publicată în Nutrienți În jurnal, cercetătorii au revizuit datele existente despre modelele alimentare, alimentele și nutrienții pentru ameliorarea bolii hepatice grase non-alcoolice (NAFLD).

Stadiul: Modele alimentare, alimente și nutrienți pentru ameliorarea bolii hepatice grase non-alcoolice: o revizuire a scopului. Credit imagine: Sweet Marshmallow / Shutterstock.com

fundal

În ciuda faptului că este cea mai frecventă cauză a bolii hepatice cronice la nivel global, boala hepatică grasă non-alcoolică (NAFLD) nu are recomandări de farmacoterapie și diete pentru a aborda consecințele grave asupra sănătății.

Steatohepatita non-alcoolică exacerbează ciroza și carcinomul hepatocelular, ducând la costuri medicale mai mari, pierderi financiare și scăderea calității vieții.

Modificările dietetice, modificările stilului de viață și modificările stilului de viață sunt exemple de opțiuni de tratament. Sindromul metabolic, obezitatea, bolile cardiovasculare, hipertensiunea arterială, diabetul și boala cronică de rinichi au fost asociate cu NAFLD.

Despre recenzie

În această revizuire, cercetătorii discută diferite strategii alimentare pentru gestionarea bolii hepatice grase non-alcoolice (NAFLD). Ei au efectuat căutări în baze de date precum MEDLINE, Web of Science, Google Scholar și Scopus din ianuarie până în iulie 2023 pentru a găsi înregistrări relevante publicate fie în engleză, fie în spaniolă.

Dieta mediteraneană (MedDiet) este un model alimentar predominant vegetarian, bogat în acizi grași mononesaturați (MUFA) și cu un consum scăzut de carne roșie. Cercetările sugerează că persoanele care urmează o dietă occidentală bogată în grăsimi au mai multe șanse de a dezvolta NAFLD.

MedDiet se distinge de alte diete prin aportul scăzut de carbohidrați, evitarea carbohidraților rafinați, consumul minim de zahăr și accent pe utilizarea uleiului de măsline ca sursă principală de grăsimi adăugate. Studiile au arătat că MedDiet este asociat cu un risc mai scăzut de NAFLD, precum și cu o creștere în greutate redusă, rezistență la insulină și progresie a NAFLD.

Datorită conținutului scăzut de carbohidrați și concentrarea pe alimentele din plante, MedDiet reprezintă o alternativă viabilă la dietele occidentale.

Grăsimile saturate, întâlnite în mod obișnuit în dietele occidentale, pot perturba metabolismul fosfolipidelor, ducând la disfuncția mitocondrială, creșterea producției de specii reactive de oxigen (ROS) și apoptoză. În plus, consumul ridicat de proteine ​​animale a fost legat de NAFLD la persoanele obeze.

În plus, dieta joacă un rol direct în lipogeneza de novo, procesul prin care celulele hepatice transformă excesul de carbohidrați, în special fructoza, în acizi grași. Consumul regulat de fructoză a fost asociat cu un risc crescut de fibroză, în primul rând datorită utilizării fructozei artificiale.

În cele din urmă, dietele bogate în fructoză, inclusiv zaharoză, fructoză și sirop de porumb cu conținut ridicat de fructoză, au fost legate de un risc mai mare de steatoză și steatohepatită nealcoolică (NASH), în special la persoanele supraponderale și obeze.

Genetica, alimente și îmbunătățirea NAFLD

Dieta joacă un rol important în dezvoltarea NAFLD, deoarece poate afecta homeostazia ADN-ului și biologia telomerilor. Producția și repararea corectă a ADN-ului depind de prezența nutrienților esențiali, cum ar fi acidul folic, calciul, retinolul, vitamina E și acidul nicotinic. În schimb, grăsimile trans au potențialul de a provoca daune ADN-ului.

În NAFLD, există un fenomen notabil de scurtare a telomerilor, care poate fi atenuat prin încorporarea fibrelor, a acizilor grași omega-3 și a legumelor în dietă. În schimb, carbohidrații cu IG ridicat, carnea procesată și grăsimile saturate tind să accelereze scurtarea telomerilor.

PNPLA3 (domeniul fosfolipază asemănător patatinului 3) joacă un rol critic în reglarea acumulării lipidelor hepatice și a dezvoltării NAFLD. Dietele bogate în carbohidrați și acizi grași pot declanșa producerea anumitor proteine ​​codificate de această genă mutantă. Astfel, dieta are potențialul de a schimba modul în care ficatul utilizează grăsimile, de a influența rezistența la insulină, de a influența stresul oxidativ și de a influența funcția mitocondrială prin modificări epigenetice.

Deficiențele în nutrienți precum betaină, colină, acid folic și vitamina B12 pot promova metilarea ADN-ului, care la rândul său poate promova producția de trigliceride hepatice. Prin urmare, includerea alimentelor precum nucile, semințele, fructele de mare și dietele bogate în fibre pot reduce semnificativ riscul de a dezvolta NAFLD. S-a demonstrat că nucile au un efect pozitiv asupra nivelului lipidelor, asupra sănătății ficatului și asupra inflamației și pot servi ca un tratament eficient pentru NAFLD.

Peștele poate produce acizi grași omega-3, care pot ajuta la reducerea acumulării de grăsime în ficat și la prevenirea dezvoltării bolii hepatice grase non-alcoolice (NAFLD), a steatohepatitei nealcoolice (NASH) și a fibrozei.

Dietele bogate în fibre și cereale integrale pot afecta compoziția microbiotei intestinale, ceea ce poate influența comunicarea intestin-ficat în dezvoltarea NAFLD. O dietă bogată în leguminoase, cum ar fi mazărea, lintea și fasolea, este puternic asociată cu un risc mai scăzut de NAFLD.

Deși mecanismul exact din spatele beneficiilor protectoare ale legumelor și fructelor împotriva riscului de NAFLD nu este pe deplin înțeles, se crede că este legat de scăderea densității energetice după adăugarea acestora în dietă și de proprietățile antioxidante derivate din polifenoli și carotenoizi găsiți în aceste alimente. .

Produse lactate, în special cele care conțin iaurt Lactobacillus acidophilus No5 și Bifidobacterium lactis Bb12 a fost asociat cu un risc mai mic de NAFLD datorită conținutului său ridicat de proteine ​​din zer, care ajută la pierderea în greutate și la reducerea masei de grăsime.

S-a demonstrat că probioticele, cum ar fi tulpinile de Bifidobacterium și Lactobacillus, reduc leziunile oxidative și inflamatorii la nivelul ficatului, reducând în același timp trigliceridele hepatice (TG) și steatoza.

Prebioticele, exemplificate de cafeaua de filtru neîndulcită, pot afecta compoziția microbiotei intestinale, care a fost implicată în dezvoltarea bolii hepatice grase non-alcoolice (NAFLD). Colina, o vitamina B esentiala obtinuta din aportul alimentar si produsa intern, este digerata si stocata in primul rand in ficat.

Micronutrienții asociați cu NAFLD includ zinc, cupru, fier, seleniu, magneziu și vitaminele A, C, D și E, precum și carotenoizi. Acești micronutrienți sunt cunoscuți pentru proprietățile lor antioxidante, antifibrotice, imunomodulatoare și lipoprotectoare, care au fost raportate ca mecanisme de acțiune în atenuarea NAFLD.

Concluzie

Pe baza rezultatelor, MedDiet, care se concentrează pe reducerea stresului oxidativ și a inflamației, ar putea ajuta la controlul bolii hepatice grase non-alcoolice (NAFLD).

Consumul unei diete de înaltă calitate, exercițiile fizice frecvente și limitarea consumului de zahăr sunt abordări importante, iar consumul suficient de fibre și cafea poate ajuta la prevenirea bacteriilor intestinale nedorite asociate cu apariția NAFLD.