Granturi de până la 100.000 de euro pentru tinerii români absolvenți ai universităților străine care își deschid o companie în țara de origine

Tinerii români absolvenți ai universităților străine vor putea beneficia de granturi de până la 100.000 de euro dacă își deschid o companie în țara de origine.

Propunerea face parte dintr-o inițiativă legislativă adusă în parlament de liberalii Nikolaj Ciocca și Gabriel Andronach.

Programul se numește „Investirea în Studenții Români din Diaspora – STUD-IN-VEST”.

Tinerii români sub 35 de ani, care au absolvit cele mai bune universități din străinătate, vor primi finanțare de la stat (precum și din fonduri UE).

Există de fapt trei subprograme:

A) „STUD-VEST” care are ca scop Finanțarea unei noi companii și dezvoltarea activităților acesteia În domeniul în care beneficiarii și-au finalizat studiile universitare, prin acordarea a 2.024 de burse anual în valoare de 500.000 lei/grant;

b) „STUD-ACOMOD”, care își propune să creeze o nouă societate și să își dezvolte activitățile prin acordarea de burse de rezidență în anul 2024 de 10.000 lei lunar/grant, pentru rezidență și integrare în oricare dintre parcurile comerciale, industriale, inovatoare și tehnologice, inclusiv incubatoare de afaceri din România. Acești bani sunt exclusivi De inchiriat si/sau facilitati companie pe 3 ani;

c) „STUD-ERA” care are ca scop Integrarea beneficiarilor în unitățile de învățământ guvernamentale la nivel primar, gimnazial și universitar din România, Cu cele mai bune rezultate din ultimii 3 ani, prin acordarea de granturi de returnare 2024 de 15.000 lei lunar/grant, timp de 5 ani.

Programul este finanțat prin bugetul Ministerului Economiei și, respectiv, bugetul Ministerului Educației.

Sumele necesare se asigură anual, cu prioritate, din fonduri externe nerambursabile și de la bugetul de stat.

Finanțatorii pregătesc ghidul solicitantului, organizează procedurile de selectare a beneficiarilor, încheie un contract de finanțare nerambursabilă și monitorizează respectarea obligațiilor contractuale.

Beneficiari și impact bugetar

Beneficiarii sunt cetățeni români cu domiciliul în România, cu vârsta de până la 35 de ani la momentul depunerii cererii și care dețin o diplomă de la o universitate străină acreditată într-un program de licență, master, doctorat sau post-doctorat.

În fiecare an, peste 4.000 de studenți români decid să urmeze cursuri la o universitate străină (Licență, Master, Doctorat sau Postdoctoral), cele mai selectate universități sunt din Marea Britanie, Olanda, Italia, Germania, Franța sau SUA.

„Din păcate, o proporție din ce în ce mai mare de studenți români care absolvă universități străine nu se întorc în România, generând una dintre cele mai mari pierderi la nivel național – tinerii înalt calificați și bine pregătiți.

Această situație are un impact negativ asupra tendințelor demografice din România, contribuind la îmbătrânirea populației.

Acest fenomen este influențat și de climatul favorabil din țările gazdă, care, prin parteneriate public-privat, diferite tipuri de finanțare sau facilități, oferă tinerilor absolvenți, inclusiv cei din România, oportunități de muncă sigure și bine plătite, cu posibilitatea de a obține oportunități bune de muncă. „Integrare imediată pe piața muncii, sau oportunități financiare de implementare a startup-urilor bazate pe inovație și progres tehnologic”, au spus inițiatorii proiectului.

Inițiatorii consideră că legea legislativă „abordează gravele tulburări din economia și societatea românească din cauza fenomenului de ‘exod de creiere’”.

Impactul anual total asupra bugetului se ridică la 1.607.212.000 lei, echivalentul a 323.382.699 euro.

Inițiatorii spun că impactul net asupra bugetului este mult mai mic la sfârșitul fiecărui an, și reprezintă maximum 60% față de impactul total asupra bugetului, menționând că o parte din sumele acordate prin acest program se vor întoarce aproape imediat. în venituri la bugetul de stat. Prin impozite și contribuții aferente cheltuielilor salariale, impozitelor și taxelor pe bunuri și servicii.

Proiectul va fi discutat mai întâi în Senat și apoi în Camera Reprezentanților, care este forul decizional.