Reformele fiscale ale României: un pas spre modernizare și echitate

România se află în fruntea reformelor fiscale semnificative, așa cum se detaliază în Codul fiscal 2024 și actualizările legislative recente. Aceste reforme fac parte dintr-un impuls european mai mare către modernizarea financiară și echitate. Acest articol examinează trei tendințe principale în fiscalitatea românească:

• Agentia pentru Impozitul pe Venitul Minimum;

• Conducerea către digitalizare; Și

• O dezbatere despre impozitarea progresivă.

Politica fiscală a României a luat o întorsătură îndrăzneață odată cu introducerea unei taxe minime pe cifra de afaceri. Politica vizează întreprinderile care raportează profituri sau pierderi minime în ciuda veniturilor substanțiale, asigurându-se că plătesc o sumă de bază din veniturile statului. Impozitul este un procent din cifra de afaceri a companiei, care stabilește o contribuție fiscală minimă și împiedică companiile să evadeze cu totul impozitul. Strategia vizează lărgirea bazei de impozitare și reducerea evaziunii fiscale și a stârnit dezbateri cu privire la impactul acesteia asupra expansiunii afacerilor și strategiilor de investiții.

Codul fiscal din 2024 impune contribuabililor cu o cifră de afaceri mai mare de 50 de milioane de euro în anul precedent să plătească un impozit minim dacă impozitul pe profit calculat este sub acest prag minim.

Rezultatele nu au fost încă împărtășite după declarațiile din primul trimestru și colectarea impozitelor (adică pentru a vedea dacă impozitul minim pe cifra de afaceri a crescut veniturile fiscale și a redus evaziunea fiscală). Cu toate acestea, unele companii au raportat dificultăți financiare, sugerând necesitatea unor modificări pentru a echilibra cerințele fiscale cu sustenabilitatea firmelor.

O notă importantă de adăugat. Conceptul de impozit minim pentru companii a fost discutat pe larg la nivel european și internațional. OCDE a propus o rată minimă globală a impozitului pe profit ca parte a programului său BEPS. Propunerea urmărește să se asigure că corporațiile multinaționale plătesc un nivel minim de impozit pe profiturile lor, indiferent de locul în care își au sediul și își desfășoară activitatea.

Taxa minimă pe cifra de afaceri din România este unică în Europa (sistemele de impozitare bazate pe cifra de afaceri au fost introduse doar pentru întreprinderile mici, adică în Ungaria, Italia și România), iar experții fiscali consideră că aceasta este doar o intervenție românească pe termen scurt. Guvernului, ar trebui înlocuit cu un mecanism de impozitare bazat pe profit mai transparent și mai funcțional în contextul mai larg BEPS.

România trece și ea într-o transformare digitală în administrarea fiscală. Adoptarea sistemelor electronice de raportare și plată fiscală are scopul de a facilita conformitatea. Facturarea electronică, portalurile online și Spațiul Privat Virtual (un sistem electronic care permite schimbul de documente între contribuabili și administrația fiscală) au revoluționat interacțiunile contribuabililor cu Agenția Națională de Administrare Financiară (ANAF), îmbunătățind confortul și reducând costurile administrative. .

Fișierul Standard de Audit pentru Sistemul de Taxe este conceput pentru a alinia România la standardele internaționale, pentru a face schimb de informații financiare și contabile și pentru a asista autoritățile în auditări eficiente. Sistemul de factură electronică RO este considerat critic în menținerea integrității tranzacțiilor financiare și combaterea fraudei fiscale, în special în sectoarele B2G și B2B. Casele de marcat electronice legate de sistemul informatic al ANAF permit monitorizarea în timp real a vânzărilor, reducând evaziunea fiscală cu amănuntul.

Trecerea către declarațiile fiscale electronice a simplificat procesul de depunere, iar contribuabilii beneficiază de o experiență mai eficientă. Aceste măsuri de digitalizare ar trebui să consolideze sistemul financiar al României.

Dezbaterea privind impozitarea progresivă este o problemă controversată în România. În timp ce codul fiscal din 2024 va menține o rată forfetară a impozitului pe venitul global, există discuții în curs despre introducerea ratelor progresive. Susținătorii susțin că ajustarea cotelor de impozitare în funcție de nivelul veniturilor va duce la o mai mare echitate fiscală. Cu toate acestea, oponenții se îngrijorează de potențialele efecte negative asupra investițiilor și creșterii economice.

Revenirea la impozitarea progresivă a veniturilor este puțin probabil să producă beneficiul dorit în bugetul de stat al României, iar măsurile de sprijin sau de stabilizare fiscală sunt foarte necesare în această etapă. Modificarea mecanismului de colectare a impozitelor directe, cum ar fi impozitul pe venit, poate distorsiona deciziile de investiții, iar efortul administrativ de gestionare a unui sistem progresiv este semnificativ, mai ales în timpul eforturilor sporite de digitizare a sistemului fiscal (menționat mai sus). Dirijarea unor grupuri specifice din sectorul public va avea un impact mai mic, iar sectorul privat va avea de suferit, rezultând costuri mai mari și un randament redus la buget.

România implementează reforme fiscale semnificative, inclusiv un impozit pe venit mai mic pentru a se asigura că întreprinderile cu venituri mai mari contribuie cu mai puțin profit la veniturile statului și adoptă digitalizarea pentru a eficientiza administrarea fiscală.

Având în vedere alinierea BEPS a impozitării companiilor, impozitul minim pe cifra de afaceri ar putea fi o măsură temporară care vizează lărgirea bazei de impozitare și reducerea evaziunii, cu evoluții digitale precum facturarea electronică și urmărirea vânzărilor în timp real. Pentru a îmbunătăți eficiența și a combate frauda.

Pe măsură ce dezbaterea privind impozitarea progresivă continuă, impactul economic și provocările administrative, în special în tranziția la un sistem fiscal digital, se confruntă cu argumente pentru echitatea fiscală.