Banca Națională a României își vede oportunitățile

Î: Cum a evoluat sectorul bancar românesc în 2021 și la ce vă așteptați pentru 2022?

A: Anul trecut a fost al șaptelea an consecutiv în care băncile românești au realizat profituri, cu randamentul capitalului propriu depășind 13%, în timp ce pandemia nu a lăsat nicio urmă în ceea ce privește creditele neperformante. Creditele neperformante au crescut la 4,4% la jumătatea anului 2020 de la 4,1% la sfârșitul lui 2019, înainte de a scădea la 3,5% la sfârșitul lui 2021.

Având în vedere că rata de intermediere financiară rămâne aproape de 27% de ceva vreme, aș susține că există loc pentru bănci să exploateze toate oportunitățile oferite de o economie care pornește într-o apropiere de Uniunea Europeană și vizează o cale de dezvoltare durabilă.

s: În calitate de bancă centrală, ce abordare ați luat în timpul pandemiei?

A: Răspunsul nostru a fost rapid, iar seria de măsuri – proporționale cu evoluția situației – vizează susținerea economiei.

Rata cheie a dobânzii a fost redusă la 1,25% pe an, am asigurat lichiditate la niveluri moderate pentru a evita inundarea pieței monetare cu lichidități excesive și am analizat cu atenție și stabilitatea relativă a cursului leului. De asemenea, am achiziționat un volum moderat de obligațiuni de stat pe piața secundară pentru a stabiliza randamentele.

Pe scurt, am folosit toate instrumentele din trusa noastră de instrumente, dar nu le-am epuizat. Mai degrabă, l-am calibrat treptat în conformitate cu tendințele economice, precum și cu contextul regional și global. Odată ce inflația a reapărut, procesul de normalizare a fost pus în mișcare într-o succesiune adecvată – am oprit achizițiile de obligațiuni de stat, am înăsprit controalele lichidității și, începând din toamna anului trecut, am ridicat rata dobânzii de politică monetară, am lărgit coridorul ratei dobânzii al Băncii Naționale a României, menținerea ratelor de rezerve obligatorii neschimbate.

s: Ați reușit să vă bazați pe experiențele anterioare pentru a vă ajuta să navigați în răspunsurile dumneavoastră la pandemie??

A: Pandemia a fost etichetată drept un eveniment „neegalat” și a fost. Cu toate acestea, există câteva lecții de învățat din experiența mea – cu câteva aspecte cheie care merită remarcate, de la tulburările din Asia și Rusia din anii 1990 până la criza financiară globală din 2008. Mai exact, pregătiți-vă în perioadele de calm și acționați rapid pentru a controla, dar evită mișcările ascuțite sau epuizează-ți setul de instrumente imediat. Nu în ultimul rând, comunicați clar pentru a vă asigura că încrederea este menținută.

Recuperarea a fost foarte puternică, dar vulnerabilități rămân. Prin urmare, îmbunătățirea capacității și a capacității de a răspunde la situații negative și critice este esențială.

s: Cât de important este conflictul din Ucraina pentru România și economia ei?

A: Un incendiu lângă casa dvs. este întotdeauna o îngrijorare, mai ales în perioadele de furtună, care poate adăuga stres și crește incertitudinea. Deși expunerea economică și financiară a României față de cele două țări este relativ modestă, aceasta prezintă un risc pentru perspectivele economice. Impactul va depinde de modul în care se dezvoltă, de ramificațiile sancțiunilor actuale și de orice măsuri ulterioare.

În primele zile ale conflictului, a existat puțină presiune asupra caselor de schimb valutar din România, pe fondul unei cereri de valută străine determinată de psihologie. Am reușit să facem față acestei creșteri a cererii de bancnote străine din punct de vedere logistic, și datorită lecțiilor învățate din experiența mea trecută.

În timp ce toate instituțiile românești au implementat măsuri aprobate de UE pentru a face față acestei situații fără precedent, autoritățile române, precum și sectorul privat – inclusiv băncile și ONG-urile – oferă sprijinul umanitar atât de necesar.

s: Ce presiuni sunt impuse de prețurile mari la gaze în România, precum și de nivelurile inflației de două cifre?

A: Ca și în multe alte state membre UE, România este preocupată de situația geopolitică, de situația energetică și de impactul acesteia asupra inflației.

În urmă cu două decenii, rata inflației din România se situa într-un interval de două cifre. După adoptarea țintirii inflației în 2005 și aderarea la Uniunea Europeană în 2007, banca centrală națională, ca parte a sistemului european al băncilor centrale, a acționat constant în direcția scăderii inflației la nivelurile predominante în țările europene. Rata generală a inflației a rămas la sau sub intervalul țintă de modificare pentru majoritatea celor șapte ani care au precedat 2021.

Șocurile inflaționiste asupra componentelor energetice ale coșului de consum au lovit în mod repetat pe parcursul a doua jumătate a anului 2021. Chiar și parțial compensate de schema de sprijin a guvernului, componenta energetică, inclusiv gazele, a reprezentat în continuare mai mult de jumătate din rata anuală globală a inflației până la sfârșit. din 2021. 2021. 2021.

Ultimul nostru raport privind inflația, înainte de conflictul din Ucraina, arată că așteptările inflaționiste pe parcursul unui an au crescut brusc, în timp ce așteptările pentru următorii doi ani s-au apropiat de intervalul de variație țintă, ceea ce sugerează că mecanismul de stabilizare rămâne în vigoare.

Ca întotdeauna, Banca Națională va continua să folosească toate instrumentele de politică pentru a reduce inflația și pentru a sprijini redresarea economică.