În urma unei estimări rapide de creștere de 6,5% a/a și îmbunătățire cu 5,2% t/t luna trecută, Biroul de Statistică al României a publicat pe 8 iunie cifre cuprinzătoare privind PIB-ul din primul trimestru, surprinzând analiștii așteaptă o performanță slabă.
Detaliile au confirmat așteptările conform cărora consumul privat (+ 7,1% a/a și + 3,5% t/t) a fost principalul stimulent de stimulare a sectorului serviciilor pentru gospodării (+ 11,2% a/a și + 6,2%). q/q).
Numai consumul gospodăriilor a impulsionat creșterea PIB-ului cu 5,1 puncte procentuale pe an, în timp ce capitalul fix și stocurile au contribuit cu doar 0,5 puncte procentuale în total, iar comerțul exterior a avut o contribuție neutră pe partea consumului.
Datorită contribuției sale de 1,8 puncte procentuale la creșterea de 6,5% a/a, sectorul IT&C (excluzând serviciile la domiciliu) iese în evidență, depășind ponderea de 2,6% a sectorului serviciilor pentru uz casnic.
Deși confirmă așteptările analiștilor cu privire la factorii care stau la baza creșterii economice puternice în T1, datele cuprinzătoare publicate de INS nu au răspuns la multe întrebări.
Astfel, creșterea puternică a sectorului IT&C (de fapt) s-a explicat parțial prin scăderea bruscă (9% -10%) a prețurilor din sector – în termeni de q/q și a/a. Nu este clar cum este posibil acest lucru și ce spune despre productivitatea sectorului.
Separat, prețurile bunurilor utilizate de guvern în numele gospodăriilor („cheltuielile de consum personal ale guvernului public”) au scăzut cu 30% t/t, ceea ce susține o parte semnificativă a creșterii efective de 3,5% t/t. Consumul personal.
În al treilea rând, schimbarea rapidă a sezoanelor de la un trimestru la altul de către Biroul de Statistică – rezultatul modelului de ajustare sezonieră – produce efecte confuze, pe care analiștii băncilor mari le-au revizuit foarte brusc previziunile.
Discrepanțele statistice sunt foarte largi și evoluțiile transcend adesea intuiția. Aceasta înseamnă că dinamica individuală a sectoarelor nu reușește să explice dinamica întregului PIB.
O explicație bună pentru acest efect a fost oferită de datele despre vânzările cu amănuntul publicate recent în aprilie: vânzările de produse alimentare, nealimentare și de combustibil au crescut cu 1,6%, 2,2% și, respectiv, 3,6% (m/m), în timp ce vânzările generale au crescut. Doar 0,3%.
În mod similar, dinamica sectoarelor economice sugerează o rată de creștere a/a mai puternică – comparativ cu creșterea actuală de 6,5%. Astfel de efecte sunt normale pentru șocuri unice majore (distragerea atenției PIB-ului de la forma sezonieră „normală”), cum ar fi blocajele epidemice sau ajustările energetice în creștere și scădere.
„Iubitor de rețelele sociale de-a lungul vieții. Se prăbușește foarte mult. Creator. Pasionat de mâncare devotat. Explorator. Făcător de probleme tipic.”
More Stories
România este a treia cea mai accesibilă piață de locuințe noi din Europa în 2023
România pe marginea schimbării: impactul alegerilor din 2024
Modernizarea centralelor de cogenerare din România cu motoare pe gaz de înaltă eficiență