Cine a modernizat România și a scos-o din Evul Mediu: doi germani, un grec și un roman

Independența României este într-adevăr în puterea a trei personaje. Afla cine a modernizat Romania, ia-o din Evul Mediu si fii un gest important de infiintare a statului.

Evoluția prinților români a fost lentă, așa că legea, educația, dar mentalitatea au rămas aceleași până la mijlocul secolului al XIX-lea. Reforma Imperiului Roman a început în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și, bazată pe principiile iluminismului modern, a fost adevăratul boom al secolului următor.

Mulți factori au contribuit la dezintegrarea prinților români din întunericul Evului Mediu, creând astfel statul roman modern. Unele personaje necunoscute de mulți au contribuit la această schimbare. În perioada feniciană, domnitorii au ajuns pe tronul prinților și au început procesul de modernizare a Moldovei și a Țării Românești.

Cu toate acestea, grecul Constantin Mavrocard a fost unul dintre pionierii modernizării Imperiului Roman. A fost președintele Valaciei de șase ori și al Moldovei de patru ori. A urmat sistemul de administrație asirian și a revoluționat societatea românească.

Una dintre cele mai importante reforme ale acesteia a fost desființarea sclaviei, eliberându-i astfel pe țărani de jugul barbariei în 1746 în Țara Românească și în 1749 în Moldova. Mavrocordat a investit și în educație, a construit multe școli și biblioteci și a dezvoltat învățământul obligatoriu doar în limba română.

Personaje care au modernizat România

Un alt personaj important în materie a fost Alexandre Ion Kusha, care a instituit o serie de reforme extraordinare care au putut cuceri Occidentul. Printre acestea se numără restructurarea și modernizarea sectoarelor cheie precum armată, administrație publică și educație.

În același timp, au fost introduse politici moderne precum egalitatea în materie de impozite, laicitatea averii monahale, dar și dreptul de vot și dreptul unei părți a țărănimii la reforma agricolă. În acea perioadă a fost decretat Codul civil și au fost create camere comerciale, universități și viitoare politehnice, timp în care podurile și drumurile au fost numite școli. Aceste reforme au fost atribuite nu numai lui Alexandre Ion Gusa, ci si unuia dintre cei mai importanti colaboratori ai sai, Mihail Kogalnisian.

Stăpânirea lui Gușă era considerată temporară, așa că politicienii și intelectualii români și-au dorit un prinț străin, un fel de mediator al vieții politice romane. Astfel, a fost ales prințul Carol de Hohenzoller. După răsturnarea lui Alexandre Ion Cusa, Caroline de Hohenzoller a urcat pe tronul împăraților romani, devenind cel mai longeviv monarh din istorie.

Sub aceasta a avut loc o unire a doi directori: Moldova și Valahia, care mai târziu și-au câștigat independența. În 1881 România a devenit regat, avându-i drept rege Carol I. Regele Ferdinand, moștenitorul tronului și nepotul lui Carol I, a devenit primul rege al României Mari.