
Raportul Băncii Mondiale spune că, dacă companiile UE nu ar fi intervenit în timpul epidemiei COVID-19, economia ar fi fost mult mai gravă. Scrie Christian Gerasim.
Raport intitulat Creștere incluzivă pe cale transversală Arătând către guvernele statelor membre, companiile din UE s-au oferit să reducă impactul restricțiilor COVID-19 asupra celor foarte săraci. Răspuns economic Au fost evitate cele mai grave efecte ale epidemiei asupra ocupării forței de muncă și a veniturilor.
Potrivit unui document al Băncii Mondiale, epidemia a dezvăluit și a agravat inegalitățile profunde, stopând progresele în multe domenii, inclusiv egalitatea de gen și integrarea veniturilor în toate statele membre ale UE. Astăzi, între trei și cinci milioane de persoane din UE se estimează că sunt „expuse riscului sărăciei” în ceea ce privește limitele valorii naționale în comparație cu nivelurile dinaintea crizei.
„Schimbările verzi, digitale și incluzive sunt posibile dacă politica economică se concentrează mai mult pe reforme și investiții în educație, sănătate și infrastructură durabilă”, a declarat Galina A. Snyder, directorul Uniunii Europene al Băncii Mondiale. Spuse Winslet.
Raportul arată că unele dintre sistemele de sprijin economic existente pot contribui la realizarea reformelor în întreaga Uniune Europeană. Întărirea organizațiilor, angajaților și familiilor necesită o abordare susținută cu programe guvernamentale de sprijin și deschideri de vaccinare.
Dat fiind faptul că epidemia nu sa încheiat, așa cum am văzut în întreaga Europă, guvernele continuă să ofere asistență de stat pe tot parcursul anului 2021 pentru o criză de durată.
Cu toate acestea, indiferent de răspuns, epidemia COVID-19 a declanșat cea mai puternică recesiune a UE de după al doilea război mondial, cu o contracție economică de 6,1% până în 2020.
Raportul Băncii Mondiale solicită guvernelor să se asigure că politicile bune și bine gândite și politicile active pe piața forței de muncă sprijină redresarea. Raportul subliniază că ar trebui acordată o atenție specială lucrătorilor pre-epidemici și lucrătorilor independenți, cum ar fi tinerii. Aceste grupuri sunt cele mai vulnerabile la ajustarea ocupării forței de muncă în perioadele de criză și se pot confrunta cu perioade lungi de șomaj sau perioade în care nu există șomaj sau venituri.
O atenție deosebită din raport se pune pe proporția femeilor afectate de criza Guvernului-19. Raportul a constatat că cel puțin una din cinci femei are dificultăți în a se întoarce la muncă, comparativ cu una din zece bărbați.
Cele mai afectate zone ale UE de criza economică a epidemiei sunt economiile emergente. În cazul României, raportul Băncii Mondiale arată o creștere semnificativă a numărului de persoane cu risc de sărăcie la debutul epidemiei, rezultând o scădere semnificativă a primului val de venituri din epidemie.
Raportul Global Economic Outlook al Băncii Mondiale afirmă că până în 2021 vom avea o creștere puternică, dar constantă. Economia globală va crește cu 5,6% – cea mai puternică rată de recesiune din ultimii 80 de ani. Efectul reflectă o redresare puternică în unele economii mari, dar lent în altele.
More Stories
România este a treia cea mai accesibilă piață de locuințe noi din Europa în 2023
România pe marginea schimbării: impactul alegerilor din 2024
Modernizarea centralelor de cogenerare din România cu motoare pe gaz de înaltă eficiență