Experții spun că energia „verde” azeră nu este un glonț magic pentru dependența UE de Rusia.
„De la începutul războiului rusesc, am decis să întoarcem spatele combustibililor fosili ruși și să ne diversificăm către parteneri energetici de încredere.”
Comentariile lui Ursula von der Leyen au venit în decembrie anul trecut, când a semnat un acord pentru construirea unui nou cablu submarin sub Marea Neagră, care ar trebui să permită Azerbaidjanului și Georgiei să furnizeze energie electrică verde piețelor din Ungaria și România.
În ciuda tonului direct și sfidător al declarațiilor președintelui european, experții spun că tumultul care a însoțit așa-numitul proiect de cablu de la Marea Neagră dezmintă problemele masive din jurul inițiativei. Principalele dintre acestea sunt rentabilitatea și fezabilitatea reală a obiectivelor de mediu declarate.
„UE a fost proastă când au crezut că aceasta este o idee bună”, spune Andras Berger, un militant pentru climă și energie la Greenpeace Ungaria. „Se vorbește mult despre acest proiect și este un proiect incert, care nu mi se pare deloc fezabil din punct de vedere economic.”
Ghețarii noștri se micșorează.
În prezent, peste 90% din energia Azerbaidjanului provine din surse neregenerabile, deoarece parcurile eoliene din Marea Caspică care ar trebui să alimenteze potenţialul cablu nu există încă. S-a vorbit despre valorificarea potențialului hidroenergetic al Georgiei, dar ecologistii locali avertizează că capacitatea țării a fost de mult exagerată.
Nu avem cum să aprovizionam țările UE. „Într-adevăr, va fi suficient dacă suntem capabili să ne satisfacem propriile nevoi”, spune Dato Shibashvili, analist la Green Alternative, un ONG georgian. „Potențialul va fi pus sub semnul întrebării și în viitor, din cauza schimbărilor climatice, deoarece râurile noastre se bazează pe ghețari, iar ghețarii noștri sunt în scădere”.
Chiar și lăsând deoparte lucrările de construire a mijloacelor necesare pentru generare, studiile anterioare indică faptul că construcția pe cablu în sine ar putea depăși 2 până la 3 miliarde de euro, pentru furnizarea de energie electrică care amenință să scadă semnificativ sub cererea proiectată.
„ei [the signatories of the deal] Spunând că va fi o linie de 3 gigawatt, dar sursele internaționale spun că va fi doar de 1 gigawatt”, explică Berger. „Nimic cu adevărat, din punct de vedere european.”
Există mai multe posibilități de a crește sustenabilitatea la nivel local în Ungaria și România, spune Marianne Mandru, membru al campaniei Greenpeace, prin îmbunătățirea eficienței energetice și investițiile în surse regenerabile locale. „Sunt încrezător că dacă acești bani ar fi investiți în investiții mai bune, și în special în mai multe investiții interne, ar face o diferență mult mai mare”, spune el.
„Societatea civilă și mass-media se luptă să supraviețuiască”
Alți critici ai inițiativei s-au concentrat pe ceea ce este văzut ca un element ipocrit al obiectivului UE de a reduce dependența energetică a Rusiei, argumentând că inițiativa presupune pur și simplu schimbarea relațiilor cu un altul care abuzează drepturile omului al dictaturii, implicat într-un război ilegal.
Azerbaidjanul s-a confruntat de multă vreme cu condamnarea internațională pentru ostilitatea față de vocile disidente, cu restricții severe ale libertăților presei, închiderea de rutină a criticilor statului și rapoarte frecvente despre utilizarea torturii împotriva deținuților.
„Președintele are puterea absolută și nelimitată de a lua toate deciziile”, explică Giorgi Jogia, director asociat al diviziei Europa și Asia Centrală la Human Rights Watch. „Este o situație în care criticii sunt adesea vizați cu acuzații penale sau administrative false, deoarece societatea civilă și mass-media se luptă să supraviețuiască.”
Să luăm, de exemplu, activistul Bakhtiyar Hajiyev, care a fost răpit în aprilie 2022 de bărbați mascați și dus într-o locație necunoscută după ce l-a criticat pe ministrul de interne al țării. Acolo a fost legat la ochi, bătut și amenințat cu asasinat. Sau politicianul de opoziție Tawfiq Yaqublu, care în ianuarie a acelui an a suferit mai multe răni în timp ce se afla în custodia poliției. Acestea au fost ulterior anulate de Procuratura Generală ca fiind „subiective”, nefiind justificate investigații suplimentare.
Odată cu îmbunătățirea relațiilor dintre Uniunea Europeană și Azerbaidjan pe fondul războiului din Ucraina, experții consideră că refuzul de a profita de interesele Azerbaidjanului pe piețele europene reprezintă o oportunitate ratată de a reduce astfel de abuzuri sub regimul lui Aliyev. „Relațiile strânse trebuie cu siguranță legate de condițiile pentru îmbunătățirea drepturilor concrete în țară”, spune Jogia. „Din păcate, nu vedem asta în acest moment”.
A fost totul doar un mesaj?
Există, de asemenea, problema lungului război al Azerbaidjanului cu vecina sa Armenia pentru statutul Nagorno-Karabah, o regiune separatistă etnică armeană din Azerbaidjan, care în ultimii ani a fost scena unor ciocniri violente și mortale între cele două părți.
Potrivit lui Richard Giragossian, directorul Centrului de Studii Regionale din Armenia, aparenta reticență a UE de a include conflictul în termenii oricărui acord energetic „tinde să demonstreze triumful Azerbaidjanului autoritar asupra democrației șovăitoare a Armeniei”.
Dacă proiectul cablului Mării Negre are perspective reale de succes, va depinde în mare măsură de rezultatele viitorului studiu de fezabilitate, care urmează să fie publicat la începutul anului 2024. CESI, compania italiană însărcinată să efectueze cercetarea, a refuzat să fie intervievată pentru această poveste.
În general, unii au sentimentul că, în cele din urmă, inițiativa ar fi putut servi mai mult ca o declarație de politică convenabilă, mai degrabă decât ca o alternativă cu adevărat viabilă la dependența energetică a Rusiei.
„Anul trecut a existat un fel de descurajare cu privire la etalarea opțiunilor Europei”, spune Mandru. Personal, mă îndoiesc că se va întâmpla. Poate că au vrut doar să trimită un mesaj – cumva, îl vom gestiona.”
„Mândru pasionat al rețelelor sociale. Savant web fără scuze. Guru al internetului. Pasionat de muzică de-o viață. Specialist în călătorii.”
More Stories
Un investitor român plătește 45 de milioane de euro pentru un proiect de birouri în București
România intenționează să crească ajutorul guvernamental pentru decarbonizarea industriei siderurgice
Guvernul României începe negocierile pentru achiziționarea unui port strategic în Moldova