De ce nu cumpără nimeni vin roman?

România este una dintre cele mai mari țări producătoare de vin din lume, dar doar o mică parte din producția sa este achiziționată în străinătate. Experții explică de ce și ce se poate face pentru a reînnoi strălucirea vinului roman.

Podgoriile din România vor produce o recoltă bogată în 2021. Țara a produs 530 de milioane de litri de vin – volumul combinat al Ungariei și Austriei. România se află acum pe locul șase la producția de vin în Uniunea Europeană și pe locul 12 în lume.

Dar, în ciuda bogăției de roșu bogat și alb uscat în acest an, ca de obicei, majoritatea va fi băută în România. Exporturile vor reprezenta doar aproximativ 7% din producția de vin a țării până în 2021. În ultimele sezoane, vânzările externe au produs cantități și mai mici, România livrând mai puțin de 5 la sută din vinul său.

România importă în prezent vin străin în valoare de aproximativ 65 de milioane de euro (74 de milioane de dolari) în fiecare an, în timp ce câștigă doar 35 de milioane (40 de milioane de dolari) din exporturi. Vinul exportat este vândut în Statele Unite, Canada, Elveția și Japonia.

De ce România vinde atât de puțin din „câștigul” său în străinătate?

Mulți cred că cel mai mare obstacol cu ​​care se confruntă industria vinului din România a fost reputația proastă a țării de-a lungul anilor de comunism. Sub Nicolae Cauusescu, autoritatile s-au concentrat cantitativ pe calitatea vinarelor lor controlate de stat. Multe tradiții și tehnici de familie de multe secole în urmă au fost rupte deoarece statul a preluat producția de vin.

Potrivit lui Paul Taylor, expert în marketing internațional la Universitatea Hochschule Furtwangen din Germania, principala slăbiciune a industriei vinului din România o reprezintă sutele de mii de proprietari de pământ care lucrează la fermele mici. În timp ce multe operațiuni de mare amploare acoperă vastul teritoriu al podgoriilor României, restul sunt subdivizate în numeroase podgorii de mărimea unei piscine care sunt „dificil de cultivat eficient sau profitabil” pentru export, scrie Taylor. Unii mici proprietari de vii încă se luptă să recupereze pământul confiscat în timpul comunismului.

Există, de asemenea, o lipsă de personal calificat. De când România a aderat la UE în 2007, mulți Winder au migrat în țări producătoare de vin, cum ar fi Italia, Spania și Germania, pentru locuri de muncă bine plătite. „De la căderea comunismului, România a suferit de pe urma afluxului de muncitori calificați”, scrie Taylor, „deteriorându-se odată cu apartenența la Uniunea Europeană”. Aproape 20% din populația de vârstă activă a României Care trăiesc în străinătate, Mai ales în Europa de Vest.

Cu toate acestea, morile de vânt romane au beneficiat de finanțare UE. România a primit aproximativ மில்லியன் 45 de milioane (51 de milioane de dolari) anual pentru industria vinului din 2013. Majoritatea banilor au fost cheltuiți pentru replantarea podgoriilor.

Industria vinului din România suferă de lipsa unui sistem de marketing sponsorizat de stat care să prezinte lumii soiurile unice de struguri ale țării și o istorie lungă de producție de vin.

Dar există unele speranțe că țara va capta piața vinurilor de înaltă calitate prin eforturi de la bază. Andrea Siboson, managerul Roman Travel Company, a declarat serviciului roman al RFE/RL – dupa o excursie de weekend la crama cu sotul ei in 2020 – ca a „realizat imediat potentialul unei astfel de calatorii” si ca firma ei a avut s-a alăturat unei companii. Există un număr tot mai mare de companii care oferă turism vitivinicol într-o fracțiune din costul experiențelor echivalente în Franța sau Italia turiștilor interni și străini.

Din aproape 250 de crame comerciale din România, aproximativ 40 sunt capabile să susțină turul vinului.

Vinificatorii de tip boutique din România spun că atunci când oamenii dezvăluie peisajul și istoria diferitelor crame, pot obține un preț mai mare pentru ofertele îmbuteliate. Se crede că filmul vinului românesc va începe să se maturizeze atunci când destui turiști se vor întoarce acasă lăudând cultura strugurilor din țară.

_{Scrisă de Amos Chappell pe baza unui raport al reporterului independent al Serviciului Român de RFE/RL Marion Pavalasc}