Fostul președinte al României se confruntă cu un nou proces pentru crimele revoluției din 1989

Fostul președinte Ion Iliescu face gesturi la un miting preelectoral pentru a-și susține candidatura la alegerile prezidențiale din România din 9 septembrie 1992. Foto: EPA/ILIE BUMBAC

Fostul președinte al României, Ion Iliescu, se confruntă cu un rejudecare în cazul revoluției române din 1989 care l-a înlăturat pe dictatorul comunist Nicolae Ceaușescu, după ce procurorii militari au trimis dosarul înapoi în instanță.

Procurorii îl acuză pe Iliescu și pe președintele României că au indus în eroare publicul prin aparițiile televizate și comunicatele sale de presă după înlăturarea lui Ceaușescu, alimentând o paranoia generală a terorismului.

Potrivit foii de acuzare, acest lucru a creat o stare de teroare în rândul majorității populației.

Parchetul a trimis dosarul înapoi în judecată miercuri după ce Gabriela Scutia, șefa parchetului, a anunțat că unele dintre problemele din dosar semnalate de judecători au fost soluționate.

Iliescu, pe atunci președinte al Comitetului Frontului Salvării Naționale, CFSN; Gelu Voican Voiculescu, fost vicepremier, Iosif Rus, fost comandant al aviației militare; și Emil (Cico) Dumitrescu, fost membru al CFSN, acuzat de crime împotriva umanității.

Procurorii spun că în perioada 22-30 decembrie 1989 au fost trase aproximativ 12.600.000 de gloanțe, ceea ce a creat în mod deliberat un sentiment de teroare și a provocat 862 de morți, 2.150 de răniți, pierderea gravă a libertății și traume psihologice pentru sute de oameni.

Pe 8 aprilie 2019, avocații au trimis dosarul instanței. Dosarul conținea 3.330 de blocuri, dintre care 2.030 au fost folosite după 13 iunie 2016.

Însă Înalta Curte a decis în 2021 că dosarul ar trebui returnat Parchetului Militar după ce Curtea Supremă a exclus mai multe probe depuse de Parchetul Militar.

Printre acestea s-au numărat rapoarte întocmite de Serviciul de Informații, SRI și Comisia parlamentară de anchetă asupra revoluției din anii ’90.

Anterior, Curtea Supremă a constatat mai multe probleme juridice în procesul procurorilor militari, iar judecătorii au fost nevoiți să repete procesul la 32 de ani după 1989.