× Închide
Galaxy AM 1054-325 a fost distorsionat într-o formă de S dintr-o spirală obișnuită, asemănătoare unei clătite, datorită atracției gravitaționale a unei galaxii din apropiere, așa cum se vede în această imagine realizată de Telescopul Spațial Hubble. Ca rezultat, grupuri de stele nou-născute se formează de-a lungul unei cozi de maree care se extinde pe mii de ani-lumină, asemănând cu un șir de perle. Ele se formează atunci când grupurile de gaz se prăbușesc sub gravitație pentru a forma aproximativ un milion de stele nou-născute în fiecare cluster. Sursa imagine: NASA, ESA, STScI, Jayanne English (Universitatea din Manitoba)
Când au loc evenimente cosmice uimitoare, cum ar fi coliziunile galaxiilor, ele declanșează interacțiuni pentru a forma noi stele și poate noi planete care altfel nu s-ar fi format. Forța gravitației care forțează coliziunile între aceste galaxii creează cozi de maree – o regiune lungă și subțire de stele și gaz interstelar.
Viziunea telescopului spațial Hubble este atât de clară încât poate vedea grupuri de stele nou-născute suspendate de-a lungul cozilor mareelor. Ele se formează atunci când grupurile de gaz se prăbușesc sub gravitație pentru a forma aproximativ un milion de stele nou-născute în fiecare cluster.
Mai exact, telescopul spațial Hubble de la NASA s-a concentrat pe 12 galaxii care interacționează care au cozi de maree lungi, asemănătoare mormolocilor, formate din gaz, praf și o populație mare de stele. Rezoluția remarcabilă a lui Hubble și sensibilitatea la ultraviolete au scos la iveală 425 de grupuri de stele nou-născute de-a lungul acestor cozi, care arată ca șiruri de lumini de sărbători.
Fiecare cluster conține până la un milion de stele albastre nou-născute.
Populațiile din cozile mareelor sunt cunoscute de zeci de ani. Când galaxiile interacționează, forțele gravitaționale ale mareelor atrag fluxuri lungi de gaz și praf. Două exemple comune sunt antenele și șoarecii cu proiecțiile lor lungi, înguste, asemănătoare degetelor.
Într-un studiu publicat recent în Anunțuri lunare ale Societății Regale de Astronomie Astronomii au folosit capacitățile de infraroșu apropiat ale telescopului spațial Hubble al NASA pentru a studia grupurile de cozi de maree și pentru a determina vârstele și masele acestora, împreună cu proprietățile galaxiilor care fuzionează.
Michael Rudrak de la Colegiul Randolph-Macon este autorul principal al acestui studiu cu co-autori, inclusiv oamenii de știință ASU Sanchaita Borthakur și Karen Knerman de la Școala de Explorare a Pământului și Spațiului.
O echipă de astronomi a folosit o combinație de noi observații și date de arhivă pentru a obține vârstele și masele clusterelor de stele de maree. Ei au descoperit că aceste grupuri sunt foarte tinere, de doar 10 milioane de ani. Ele par să se formeze în același ritm de-a lungul cozilor care se extind pe mii de ani lumină.
„Aceste observații ne spun cum se formează stelele și ce reglează aceste procese”, a spus profesorul asistent Sanchaita Borthakur, un astronom observațional specializat în astronomie extragalactică la Colegiul Pământului al Universității de Stat din Arizona. „Această cunoaștere este esențială pentru înțelegerea modului în care se formează stelele în galaxia noastră”. și explorarea spațiului.
Cozile par să ia brațul spiralat galactic și să-l extindă în spațiu. Partea exterioară a brațului este trasă ca o bomboană dintr-un război gravitațional între o pereche de galaxii care interacționează.
Înainte de fuziuni, galaxiile erau bogate în nori de praf de hidrogen molecular, care ar fi putut rămâne inerți. Dar norii s-au înghesuit și s-au ciocnit între ei în timpul întâlnirilor. Acest lucru a comprimat hidrogenul până la punctul în care a declanșat o furtună de naștere a stelelor.
Soarta acestor grupuri de stele suspendate este incertă. Ele pot rămâne intacte gravitațional și pot evolua în grupuri de stele sferice, cum ar fi cele care orbitează în afara planului galaxiei noastre, Calea Lactee. Sau se pot împrăștia pentru a forma un halou de stele în jurul galaxiei lor gazdă sau pot fi aruncate pentru a deveni stele rătăcitoare intergalactice.
„Este foarte incitant să prezentăm punctul culminant a mai mult de două decenii de muncă asupra clusterelor de stele în cozile mareelor, folosind date din diferite epoci ale lui Hubble combinate cu cele de la alte telescoape”, a spus profesorul asistent Karen Knirman. „Am început să lucrez la acest proiect când eram universitar la Penn State în 1999, iar unele dintre aceleași date și rezultate sunt folosite aici. Am obținut date suplimentare de la programul Hubble în care eram (investigatorul principal) când am venit. la ASU în 2007.” „.
Formarea stelelor cu șiruri de perle ar fi putut fi mai frecventă în universul timpuriu, când galaxiile se ciocneau frecvent între ele. Aceste galaxii din apropiere observate de Hubble sunt un indicator al ceea ce s-a întâmplat cu mult timp în urmă și, astfel, ne permit să privim în trecutul îndepărtat.
„Este o surpriză să vezi atât de multe obiecte mici în cozi”, a spus Rudrak. „Acest lucru ne spune multe despre eficiența formării masei.” „Folosind cozile mareelor, veți construi noi generații de stele care altfel nu ar fi existat.”
mai multe informatii:
Michael Rudrak și colab., clustere stelare în resturi de maree, Anunțuri lunare ale Societății Regale de Astronomie (2023). doi: 10.1093/manras/stad2886 , academy.oup.com/mnras/article/526/2/2341/7286662
Informații reviste:
Anunțuri lunare ale Societății Regale de Astronomie
„Mândru pasionat al rețelelor sociale. Savant web fără scuze. Guru al internetului. Pasionat de muzică de-o viață. Specialist în călătorii.”
More Stories
Simulările pe supercomputer dezvăluie natura turbulenței în discurile de acumulare a găurilor negre
Trăiește cu anxietate: sfaturi de specialitate despre cum să accepti o afecțiune de sănătate mintală
Noile cercetări asupra unei falii masive de tracțiune sugerează că următorul cutremur mare ar putea fi iminent