Liderii se angajează să protejeze pădurile și să sigileze scurgerile de gaz metan

Printre acestea se numără multe țări cu păduri imense, printre care Brazilia, China, Columbia, Congo, Indonezia, Rusia și Statele Unite. Australia a semnat, de asemenea, acordul.

Peste 19 miliarde de dolari (25,4 miliarde de dolari) în fonduri publice și private au fost promise pentru plan.

Prim-ministrul britanic Boris Johnson a spus că „cu angajamentele fără precedent de astăzi, vom avea șansa să punem capăt istoriei lungi a omenirii ca cuceritor al naturii și, în schimb, să devenim gardianul ei”.

Îndeplinirea acestui angajament va fi esențială pentru a reduce schimbările climatice, au spus experții și observatorii, dar mulți observă că astfel de promisiuni mari au fost făcute în trecut – dar cu un efect redus.

„Semnarea declarației este partea ușoară”, a declarat secretarul general al ONU Antonio Guterres pe Twitter.

„Este imperativ ca acesta să fie implementat acum de dragul oamenilor și al planetei.”

Liderii lumii au promis în 2014 că vor pune capăt defrișărilor până în 2030, „dar de atunci defrișările s-au accelerat în multe țări”, a declarat Alison Hoare, cercetător senior la Institutul Chatham House pentru Cercetare Politică.

Pădurile sunt ecosisteme importante și oferă o modalitate crucială de a absorbi dioxidul de carbon – principalul gaz cu efect de seră – din atmosferă. Copacii sunt unul dintre cele mai mari așa-numite rezervoare de carbon din lume sau locuri în care este stocat carbonul.

Dar valoarea lemnului ca marfă și cererea tot mai mare de terenuri agricole și pastorale duc la defrișări pe scară largă și adesea ilegale, în special în țările în curs de dezvoltare.

„Suntem încântați să vedem că popoarele indigene sunt menționate în acordul forestier anunțat astăzi”, a declarat Joseph Itungwa Mukomo, un indigen Walikale și activist din Congo.

El a cerut guvernelor și companiilor să recunoască rolul activ pe care îl joacă comunitățile indigene în prevenirea defrișărilor.

Luciana Telles Chavez, cercetător de mediu la Human Rights Watch, a subliniat că întărirea drepturilor indigenilor ar ajuta la prevenirea defrișărilor și ar trebui să facă parte din acord.

Uniunea Europeană, Marea Britanie și Statele Unite înregistrează progrese în limitarea importurilor de mărfuri legate de defrișări și încălcări ale drepturilor omului, a spus ea, „și este foarte interesant să văd că China și Brazilia semnează o declarație conform căreia acesta este un obiectiv”, adăugând că acordul conține „o mulțime de elemente cu adevărat pozitive.” .

Dar ea a remarcat că declarațiile publice ale Braziliei nu sunt încă în conformitate cu politicile sale interne și a avertizat că acordul ar putea fi folosit de unele țări pentru a-și „spăla imaginea”.

Guvernul brazilian a fost dornic să se proiecteze ca un ecologist responsabil, în urma defrișărilor în creștere și a incendiilor din pădurea tropicală amazoniană și din zonele umede Pantanal, care au stârnit indignare globală și amenințări de dezinvestire în ultimii ani.

Dar criticii avertizează că promisiunile sale ar trebui privite cu scepticism și că președintele țării, Jair Bolsonaro, este un susținător deschis al dezvoltării Amazon.

Fondatorul Amazon – compania, nu pădurea tropicală – a anunțat separat că fondul său caritabil angajează 2 miliarde de dolari (2,7 milioane de dolari) pentru combaterea schimbărilor climatice prin restaurarea peisajelor și transformarea sistemelor agricole.

Trebuie să păstrăm ceea ce avem, să recuperăm ceea ce am pierdut și să creștem ceea ce avem nevoie în conformitate cu natura”, a spus Jeff Bezos.

Avertismente puternice de a nu acționa

Aproximativ 130 de lideri mondiali se află la Glasgow pentru ceea ce gazda Marea Britanie spune că este ultima șansă realistă de a menține încălzirea globală la 1,5 grade peste nivelurile preindustriale – un obiectiv pe care lumea și-a stabilit-o la Paris în urmă cu șase ani.

Oamenii de știință spun că creșterea încălzirii globale în următoarele decenii ar topi o mare parte din gheața planetei, va ridica nivelul mării la nivel global și va crește dramatic probabilitatea și severitatea vremii extreme.

Prim-ministrul Marii Britanii a descris încălzirea globală drept un „instrument apocaliptic” legat de umanitate.

Secretarul general al ONU Antonio Guterres le-a spus colegilor săi că oamenii „sapă propriile noastre morminte”.

Vorbind în numele națiunilor insulare vulnerabile, prim-ministrul Barbados Mia Motley i-a avertizat pe lideri să „nu permită căilor lăcomiei și egoismului să semene semințele distrugerii noastre comune”.

Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii i-a îndemnat pe lideri să „se ridice deasupra politicii momentului și să obțină o adevărată pricepere de stat”.

„Desigur, beneficiile unor astfel de lucrări nu vor fi disponibile pentru noi toți aici astăzi: nu vom trăi pentru totdeauna”, a spus ea într-un mesaj video difuzat la o recepție luni seară la Muzeul Kelvingrove din Glasgow.

„Dar noi nu facem asta pentru noi înșine, ci pentru copiii noștri, copiii noștri și cei care le vor călca pe urme”.

Bătrâna de 95 de ani plănuise să participe la întâlnire, dar a trebuit să anuleze călătoria după ce medicii au spus că ar trebui să se odihnească și să nu călătorească.

Guvernul britanic a declarat luni că vede semne pozitive că liderii mondiali înțeleg gravitatea situației.

Biden promite că va sparge gazul metan

Declarația a făcut parte dintr-un efort mai amplu cu Uniunea Europeană și alte țări pentru a reduce emisiile totale de metan la nivel mondial cu 30% până în 2030.

Reprimarea arderii metanului și a scurgerilor de la puțurile de petrol și conductele de gaz – piesa centrală a planului lui Biden – este una dintre cele mai simple modalități de a reduce emisiile.

Reducerea metanului din agricultură, în special prin eructarea vacilor, este și mai dificilă.

Helen Mountford, expert în climă la World Resources Institute, a declarat că acordul „creează un teren puternic în ceea ce privește ambiția de care avem nevoie la nivel global”.

Separat, Statele Unite, Marea Britanie, Franța și Germania au anunțat un plan de a oferi bani și expertiză pentru a ajuta Africa de Sud să elimine treptat cărbunele, o sursă majoră de emisii de gaze cu efect de seră.

Africa de Sud, care primește aproximativ 90% din electricitate din centralele pe cărbune, va primi aproximativ 8,5 miliarde de dolari (11,45 miliarde de dolari) în împrumuturi și granturi pe cinci ani pentru a lansa mai multă energie regenerabilă.

Declarațiile nu au făcut parte din negocierile formale care au avut loc la Glasgow, ci mai degrabă o reflectare a eforturilor multor țări de a atinge obiectivele convenite anterior.

Dar activiștii spun că cel mai mare emițător de carbon din lume trebuie să facă mai mult.

Temperatura Pământului a crescut deja cu 1,1 grade. Proiecțiile actuale bazate pe reducerile planificate ale emisiilor în următorul deceniu vor ajunge la 2,7°C până în 2100.

Activista pentru schimbările climatice Greta Thunberg a spus, la un miting în afara locului puternic păzit pentru climat, că discuțiile în interior au fost doar „bla bla bla” și nu vor realiza mare lucru.

„Schimbarea nu va veni din interior”, le-a spus ea unora dintre miile de protestatari care au venit la Glasgow pentru a-și face vocea auzită. „Acesta nu este leadership, asta este leadership”.