Moody’s își menține perspectivele pentru România la un nivel stabil și își confirmă ratingul Baa3 | Noutăți economice din România

Moody’s a declarat vineri într-un comunicat de presă că afirmarea ratingului de credit Baa3 reflectă perspectivele puternice de creștere ale țării, susținute de fonduri mari UE și fluxuri de investiții străine directe.

Potrivit agenției de rating de credit, creșterea PIB real al României, care a ajuns la 2,1% în 2023, se va accelera la 3% în 2024 și la 3,5% în 2025, susținută de un consum puternic și de investiții publice și private semnificative. Cu toate acestea, deficitele fiscale și de cont curent se vor îmbunătăți doar ușor, până la 5,7% din PIB și, respectiv, 6,6% din PIB în 2024.

Moody’s a adăugat că perspectiva stabilă menține un echilibru între tendința economică puternică a României și provocările continue cu care se confruntă guvernul pentru a reduce semnificativ și sustenabil deficitele mari de cont curent și fiscal ale țării.

Moody’s a mai spus în declarație:

Un rezumat al considerentelor cheie pentru clasificare și justificare este mai jos.

Evaluările Baa3 ale României reflectă potențialul puternic de creștere al economiei, susținut de fonduri UE semnificative (UE, Aaa stabil) și de intrări de ISD. Forța economică ridicată este echilibrată de instituții slabe, guvernanță puternică, deficite fiscale și un cont curent ridicat, deși acesta din urmă este finanțat în principal din surse stabile. Povara datoriei publice a României și măsurătorile sustenabilității datoriilor sunt mai puternice decât cele ale altor țări evaluate, dar ambele urmează să se deterioreze treptat în următorii ani din cauza deficitelor fiscale mari și a plăților în creștere ale dobânzilor.

Moody’s se așteaptă ca economia românească să continue să se consolideze după un an de creștere relativ slabă de 2,1% în 2023, cu PIB-ul real în creștere cu 3,0% în 2024 și 3,5% în 2025, susținut de un consum puternic, precum și de investiții publice și private. Cu toate acestea, guvernul continuă să se lupte pentru a-și reduce deficitul fiscal și contul curent ridicat. Moody’s se așteaptă la un deficit fiscal de 5,7% din PIB în 2024, doar o ușoară îmbunătățire față de 2023, în timp ce deficitul de cont curent se va îmbunătăți doar ușor la 6,6% din PIB de la 7,0% în 2023. Comisia Europeană va concluziona în această primăvară că România are nu și-a îndeplinit obiectivele fiscale în temeiul măsurii deficitului excesiv, dar Moody’s se așteaptă că guvernul nu va anunța niciun efort suplimentar de consolidare decât după alegerile parlamentare din a doua jumătate a anului 2024.

Scorul de putere economică „a3” al României reflectă potențialul său puternic de creștere pe termen mediu, precum și dimensiunea și nivelurile moderate ale veniturilor. Scorul său baa3 pentru instituții și puterea guvernanței echilibrează calitatea relativ slabă a instituțiilor cu scoruri moderate pentru eficacitatea politicilor fiscale, monetare și macroeconomice. Scorul de putere fiscală „a3” echilibrează sarcina moderată rămasă a datoriei țării, valorile favorabile ale sustenabilității datoriilor și nivelul relativ ridicat al datoriei guvernamentale în valută străină. Scorul de risc al evenimentului al României este „ba”, determinat de riscurile politice care decurg din războiul dintre Rusia și Ucraina (Ca stabil), cu care România împărtășește o graniță, precum și de tensiunile în creștere în Moldova vecină (B3 stabil).

Perspectiva stabilă echilibrează puterea economiei românești cu dificultățile continue ale guvernului în reducerea permanentă și semnificativă a deficitelor fiscale și de cont curent ridicate ale României. Deși aceste două deficite nu prezintă riscuri iminente pentru dosarul de credit al României, deficitele duble reprezintă totuși o sursă de slăbiciune pentru bonitatea țării.

Presiunea ascendentă asupra ratingurilor Baa3 poate crește dacă deficitele fiscale și de cont curent vor fi reduse semnificativ și permanent, reducând astfel expunerea la șocuri, demonstrând eficacitatea instituțională și stabilizând povara datoriei la semnificativ sub media grupului de egali. Stabilitatea politică continuă și eficiența guvernamentală îmbunătățită după o serie de alegeri din 2024, precum și riscurile geopolitice mai scăzute, ar trebui să pună presiune în creștere asupra ratingurilor. Consolidarea potențialului de creștere al economiei și a sustenabilității financiare a guvernului prin adoptarea de reforme în cadrul Planului de redresare și rezistență al României va fi, de asemenea, pozitivă din perspectiva creditului.

„Presiunile în scădere se vor acumula asupra ratingurilor de credit dacă guvernul se luptă să controleze deficitele gemene, ceea ce va duce la o supraîncărcare continuă a datoriilor și la creșterea riscurilor de vulnerabilitate externă. „Finanțarea rămasă a Fed Fund va avea un impact negativ asupra creditului, iar escaladarea tensiunilor geopolitice legate de războiul dintre Rusia și Ucraina sau deteriorarea stabilității politice interne și a eficacității politicii ar impune o presiune în scădere asupra ratingurilor de credit”.