De la introducerea probelor de atletism pentru femei în programul olimpic în 1928, o singură femeie a reușit să câștige două medalii de aur olimpice consecutive la săritura în înălțime: Yolanda Pallas. Ea a reușit acest lucru în 1960 și 1964 cu o tehnică modificată a foarfecelor.
Pallas a dominat evenimentul timp de un deceniu, doborând 14 recorduri mondiale pentru a deveni vedeta din toate timpurile atletismului din România, care a inspirat generații de tineri sportivi români.
Talent emergent
Ballas s-a născut pe 12 decembrie 1936 la Timișoara, România, dintr-o mamă română și un tată maghiar. A urmat Liceul Romano-Catolic de Fete din orașul ei natal, unde activitățile sportive erau foarte încurajate.
Talentul ei a fost descoperit de campioana națională de pentatlon Luisa Ernst-Lupsa, care era și o mare săritoare în lungime și care s-a întâmplat să locuiască în aceeași clădire cu ea. Palat. Tânăra minune s-a alăturat clubului din orașul natal pentru a o antrena pe Wayy Ewan Sutter.
Debutul ei a fost impresionant. La doar 14 ani, a câștigat primul ei titlu național. Doi ani mai târziu, în 1953, și-a urmat antrenorul, care era încă un sportiv activ la acea vreme, La București.
Sutter a fost primul campion național al României la săritura în înălțime și primul care a depășit doi metri. Cei doi s-au căsătorit în 1967 și au avut un fiu pe nume Doru, care participă și astăzi la atletismul românesc.
Se află la o înălțime de 1,85 m Palat Era un sportiv promițător.
Îmbunătățire extraordinară și succes internațional
La vârsta de 17 ani, Ballas a câștigat o medalie de argint la Campionatele Europene din 1954 de la Berna, sărind 1,65 metri.
Doi ani mai târziu, ea a stabilit primul dintre cele 14 recorduri mondiale când a depășit 1,75 metri. Jocurile de la Melbourne erau la doar câteva luni distanță și toți privirile erau ațintite pe tânăra română de 19 ani, speranță și favorită pentru aurul olimpic.
Palace s-a îndreptat către Jocurile Olimpice din 1956 fără antrenorul ei, dar cu presiunea unei întregi națiuni pe umerii ei. După ce a sărit 1,75 metri în iulie, ea a fost una dintre favorite, dar alergătoarea americană Millie McDaniel a fost la cel mai bun nivel. Ea a sărit un record mondial de 1,76 metri pentru a câștiga medalia de aur olimpica.
Ballas a terminat pe locul cinci la primele ei Jocuri Olimpice, depășind 1,67 metri cu alți cinci concurenți, inclusiv medaliați. Thelma Elizabeth Hopkins și Maria Pisareva.
Asta a fost Să fie Palatul Ultima înfrângere.
dominație olimpică
Cu 10 recorduri mondiale pe numele ei, Palace a ajuns la Jocurile Olimpice de la Roma din 1960 ca favorit. De data aceasta, avea 23 de ani și avea ceva experiență în buzunar.
Ballas a câștigat medalia de aur olimpică după ce a depășit 1,73 metri la prima ei încercare, când toți concurenții ei au ieșit deja. Competitia. Ea și-a continuat urmărirea individuală a recordurilor olimpice. A parcurs 1,77 m, 1,81 m și 1,85 m înainte de a eșua la 1,87 m.
Săritura ei câștigătoare a fost cu 14 cm mai mare decât restul terenului. Performanța ei a fost o pură etapă de măreție și grație atletică. Singurul ei concurent a fost ea însăși. Nicio altă atletă nu a dominat acest eveniment ca ea.
Și-a păstrat titlul, devenind singura atletă care a câștigat două medalii de aur consecutive la săritura în înălțime feminină.
Da înapoi sportului
Cariera lui Ballas s-a încheiat în 1967 din cauza unei accidentări lui Ahile. A trecut pentru a deveni profesoară de educație fizică și s-a trezit în funcții de conducere în industria sportului, lucrând ca profesoară de preșcolar.Președinte al Federației Române de Atletism din 1991 până în 2005 și Vicepreședinte al Federației Române de Atletism Comitetul Olimpic Român din 1998 până în 2002.
Ea credea în puterea sportului și în investițiile în generația tânără. A construit în România facilități sportive care au fost numite după ea. A fost distinsă cu Maestruul Onorific al Sportului, Ordinul Român de Steaua, Ordinul Meritul Sportiv, Ordinul Naţional Steaua Român (Ofiţer) şi Coloana de Aur, cea mai înaltă onoare a Comitetului Olimpic Român.
Palace crede, de asemenea, în puterea presei și a dorit să pună în evidență sportivii români. A început să apară revista atletismul romanesc.
Pallas a murit la București pe 11 martie 2016 La vârsta de 79 de ani.
Amintirea ei continuă prin sportivii români, facilitățile pe care le-a creat și moștenirea pe care a lăsat-o în urmă ca cea mai bună săritoare în înălțime a timpului ei. Fiul ei Doro o descrie drept „zâmbetul istoriei atletismului românesc”.
Krystle Sanneh atletism mondial
„Creator. Rezolvator de probleme premiat. Evanghelist muzical. Introvertit incurabil”.
More Stories
Cine este antrenorul Anei Barboso? Aflați totul despre Clubul Român de Gimnastică și antrenamentele pentru Jocurile Olimpice de la Paris
Șeful organismului care a pronunțat împotriva Iordaniei, Chile, reprezintă România în alte cazuri
Un român primește o medalie acordată pentru prima dată Chile | Arkansas Democrat-Gazette