

BUCUREȘTI, România – Patru mărci de modă românești s-au angajat să devină blană după ce au colaborat cu Humane Society International/Europe și să devină primii designeri din România care au ajuns la nivel global. Comerciant fără blană program. Aproape 1.600 de mărci de modă, retaileri și designeri din 25 de țări din întreaga lume s-au alăturat acum Retailerului Fur Free, inclusiv Gucci, Moncler, Prada, Adidas, H&M și Zara.
Reclamele fără blană vin într-un moment crucial al campaniei HSI/Europe de a pune capăt industriei blănurilor din România, în timp ce trei comisii din Camera Reprezentanților dezbat un proiect de lege care interzice păstrarea nurcii și chinchilelor pentru blana lor. În decembrie anul trecut, Senatul României a votat în favoarea proiectului de lege.
Andrea Rosetti, Country Director pentru România, HSI/Europe, a declarat: „HSI/Europe este încântată să poată lucra alături de acești designeri și mărci de modă românești și îi felicită pentru că au luat decizia importantă de a se alătura programului Fur Free Retailer. Prin asumarea acestui angajament pentru un viitor fără blană, ei demonstrează că sunt în ton cu majoritatea crescândă a consumatorilor de modă care cred că animalele nu ar trebui să beneficieze de o oportunitate pentru consumatorii etici în modă. Sprijiniți împotriva cruzimii. Sprijinind proiectul de lege care interzice creșterea blănurilor, sperăm că își vor folosi votul pentru a trimite această industrie crudă în cărțile de istorie ale României.”
România este unul dintre puținele state membre ale Uniunii Europene rămase în care este încă permisă creșterea animalelor pentru blană. Practica a fost interzisă în 19 țări europene, inclusiv în 14 state membre ale UE, ca urmare a preocupărilor publice și politice cu privire la bunăstarea animalelor și răspândirea bolilor zoonotice. Industria blănurilor din România este în declin, numărul fermelor de blană scăzând dramatic de la peste 150 în 2013 la 13 în 2022. În ciuda acestui fapt, două ferme mari de nurci și aproximativ o duzină de ferme de chinchilla continuă să funcționeze, producând aproximativ 100.000 de nurci și 15.000 de piei de chinchilla anual.
Anul trecut, o investigație sub acoperire a HSI/Europe a scos la iveală suferința animalelor și condițiile dezavantajate de viață în fermele de chinchilla din România, unde animalele sunt ținute în cuști mici, întunecate și murdare, iar femelele forțate să intre într-un ciclu reproductiv semipermanent înainte de a-și pune capăt scurtei vieți în gât sau în camere de gazare improvizate.
În întreaga lume, există un protest public din ce în ce mai mare cu privire la etica păstrării și uciderii animalelor în condițiile fermelor din fabrică doar de dragul modei blănurilor. În ultimii ani, preocupările publice, politice și științifice suplimentare s-au intensificat după ce nurca de la peste 480 de ferme de blană din Europa și America de Nord a fost testată pozitiv pentru virusul care provoacă SARS-CoV-2, inclusiv cazurile în care virusul a fost transmis la oameni. Vulpile și câinii raton, specii comune crescute pentru blana lor, sunt, de asemenea, sensibile la virus.
Cererea publicului de interzicere la nivelul UE a creșterii blănurilor și a importurilor de blănuri a fost, de asemenea, demonstrată în mod clar în ultimele 10 luni. Petiția Europa fără blană a strâns peste 1,7 milioane de semnături de la cetățenii UE, iar Comisia Europeană este de așteptat să răspundă în termen de trei luni și să ia măsuri în consecință.
„A ucide animale pentru blană este barbar, imoral și de prost gust”, spune Ioana Ciolacu, designer român de la o etichetă de modă feminină contemporană cu același nume. „Când văd blana folosită în modă, văd de prost gust, așa că niciun animal nu ar trebui să fie ucis în numele său, să fim sinceri – niciun design nu poate egala acest sacrificiu suprem”.
„Muse um Concept consideră că natura, animalele și oamenii ar trebui îngrijite și respectate în mod egal”, spune Adina Urbui, designerul din spatele Muse um Concept. „Este o alegere etică să nu folosesc blană și alte materiale animale în colecțiile mele.”
Designerul Andreea Sofronea de la întreprinderea socială de modă sustenabilă REDU spune: „De aproape opt ani, obiectivul nostru principal a fost protejarea mediului și realizarea unui impact pozitiv asupra planetei. Cu progresele tehnologice și alternativele durabile în industria textilă, creșterea blănurilor a devenit arhaică, inumană și fără scop în societatea de astăzi”.
Octavia Chiru de la OCTAVIA CHIRU spune: „Am creat brandul nostru de modă sustenabilă într-o lume a consumerismului pentru a face diferența. Ne dorim un viitor pentru toată lumea, un viitor sănătos!”
Fapte despre blană
- Peste 100 de milioane de animale sunt ucise pentru blana lor în fiecare an în întreaga lume – echivalentul a trei animale care mor în fiecare secundă, doar pentru blana lor.
- Creșterea blănurilor a fost interzisă în 19 țări europene, inclusiv Țările de Jos, Austria, Belgia, Republica Cehă, Slovacia, Croația, Slovenia, Luxemburg, Malta, Irlanda, Estonia, Franța, Italia și cel mai recent în 22 de țări europene.Abrevierea II septembrie 2022, Letonia. Discuții politice despre interdicție au loc și în România, Lituania și Polonia. Alte două țări (Elveția și Germania) au implementat reglementări atât de stricte care au pus capăt efectiv agriculturii cu blănuri, iar alte trei țări (Danemarca, Suedia și Ungaria) au impus măsuri care au pus capăt agriculturii anumitor specii.
- Programul de vânzare cu amănuntul fără blană este inițiativa globală principală de a conecta întreprinderile fără blană cu clienții care caută produse din surse etice. Programul este liber să se alăture și își propune să sfătuiască și să încurajeze companiile să se îndepărteze de blană și să promoveze un etos al consumului etic. Programul a fost inițiat de Fur Free Alliance, o asociație de peste 50 de organizații pentru protecția animalelor, și este reprezentat în România de Humane Society International/Europe.
finalizarea
Contact media: Yavor Gechev, Director de Comunicații la HSI/Europa: ygechev@hsi.org, +359889468098
„Rezolvare extremă a problemelor. Călătorie ninja. Junkie web tipic. Explorator. Scriitor. Cititor. Organizator incurabil.”
More Stories
Recenzia filmului românesc: Ziua tigrului, libertatea, un alt bilet de loterie
Filmul românesc Libertate câștigă premii la festivaluri din Franța și Germania
O actriță română primește onoruri la Festivalul de Film de la Los Angeles