RIGC 2021 Ziua 1

4^y Ediția Conferinței Internaționale a Gazului Românesc (RIGC) Organizat de Federația Patronilor de Petrol și Gaze (FPPG) și susținut de Energy Policy Group (EPG), se concentrează asupra provocărilor cu care se confruntă sectorul gazelor naturale în noua eră a tranziției energetice. Având în vedere preocupările legate de securitatea aprovizionării, combinate cu imperativul decarbonizării și accesibilității, această dezbatere internațională reunește experți de top din industrie pentru a aborda problemele critice și implicațiile pentru industria energetică.

„Sectorul gazelor naturale între imperativele dezarmării, accesibilității și siguranței aprovizionării” este un eveniment dedicat strategiilor de dezvoltare durabilă a companiilor din sectorul petrolului și gazelor, cu accent pe acțiunile marilor jucători în vederea armonizării cu cele europene. Directivele Uniunii privind clima și energia.

Conferința, constând din trei episoade – „Trecerea către o economie a hidrogenului: rolul hidrogenului albastru; „Importanța gazelor naturale în tranziția energetică a României” și „Creșterea prețurilor la energie și securitatea aprovizionării cu gaze naturale”Are loc la București în perioada 13-15 decembrie.

Agenda conferinței include subiecte tematice și strategice pentru sectorul gazelor naturale – gazul natural ca combustibil de tranziție, tehnologiile de decarbonizare pe bază de hidrogen, tehnologia de stocare a carbonului, precum și o analiză a motivelor creșterii fără precedent a prețurilor la gaze din această iarnă.

Îndreptarea către o economie a hidrogenului: rolul hidrogenului albastru

În prima sesiune a conferinței, vorbitorii au discutat despre tehnologiile care să ajute România pe drumul spre decarbonizare – CCS și hidrogen, rezultatele studiului EPG privind capacitatea de producție a hidrogenului a României și elementele care ar trebui incluse de autorități în strategia națională pentru hidrogen. .

Theodor Tunisia – Director al Ministerului Energiei din România, în timp ce a participat la discuție, a menționat că „obiectivul Ministerului Energiei este finalizarea strategiei naționale privind hidrogenul în termen de un an, respectiv în primul trimestru al anului 2023”. În ceea ce privește finanțarea, strategia va beneficia de fonduri din Planul Național de Recuperare și Reziliență – NRRP, a spus oficialul. Procesul va începe la începutul anului 2022, după ce vor fi colectate datele necesare. Va fi un proces deschis pentru participarea tuturor părților interesate.

Ministerul Energiei intenționează să elaboreze o strategie națională de utilizare a hidrogenului în energie, industrie și transport, în măsura în care Comisia Europeană acordă o importanță sporită acestei surse de energie, într-un efort de reducere a emisiilor de carbon. Teodor Tunisa a spus că decarbonizarea sectorului energetic al României și eliminarea treptată a cărbunelui și trecerea la gaze naturale și energie regenerabilă ar permite atingerea obiectivelor de climă, energie și mediu.

O viziune strategică clară duce la curățarea H2

Christian Silvio Busoy – președintele Comitetului pentru industrie, cercetare și energie – a remarcat că includerea Comitetului ITRE ia în considerare Blue H2, în contextul obiectivului strategic al UE – de a atinge neutralitatea carbonului până în 2050. H2 câștigă din ce în ce mai mult atenție, deși continuă să reprezinte o parte Micul mix energetic la nivel european. „Avem nevoie de o piață reală a H2, dar acum nu avem suficiente resurse pentru a produce hidrogen”, a spus europarlamentarul. Christian Busoy a adăugat că în ceea ce privește utilizarea, există perspective promițătoare în industria aviației.

Se sustine ca Romania poate deveni un jucator important pe piata hidrogenului, prin utilizarea infrastructurii existente. Cu toate acestea, este necesară o viziune strategică clară, care să conducă la curățarea H2, precum și instrumente și stimulente în acest sens.

Acoperă fiecare pas din lanțul valoric al hidrogenului

Un exemplu util de urmat este Oliver Pfan – Șeful Europei de Est și Orientului Mijlociu, Linde Gas, liderul global în gaze industriale și inginerie. Oliver Pvan susține că Linde este capabilă să acopere fiecare pas din lanțul valoric al hidrogenului, de la producție și procesare până la distribuție și depozitare până la aplicațiile industriale și de consum de zi cu zi. Portofoliul lor de produse include lichefiere, depozitare, distribuție și aplicații.

Cea mai mare producție operată de Linde este electrolizorul verde cu hidrogen de 24 MW de la Complexul chimic Leuna din Germania, construit de ITM Linde Electrolysis, o societate în comun între Linde și ITM Power. Instalația va produce 3.200 de tone pe an de hidrogen verde folosind energie regenerabilă, care va fi folosită pentru a furniza clienților industriali ai Linde cu hidrogen prin conductele existente. Fabrica va începe producția de hidrogen în a doua jumătate a anului 2022. Desfășurând o gamă largă de activități legate de H2, Linde este implicată în 12 proiecte Blue H2 în Europa.

În România, Linde deține cu Solaris 100 H2 stații de alimentare pentru autobuze. Linde deține două benzinării mobile H2 în Timișoara; În acest moment, în România nu există stații de alimentare cu H2, din cauza cererii limitate.

OMV Petrom investește în S2

Yonut Siobotaro – Vicepreședintele Business Development, OMV Petrom, a rezumat în prezentarea sa cele mai importante mesaje ale strategiei de decarbonizare a companiei. În a doua jumătate a deceniului, compania își va intensifica investițiile pentru a profita de oportunități în captarea și stocarea carbonului, precum și în hidrogen, care se așteaptă să aducă o contribuție semnificativă la decarbonizarea țării.

El a subliniat că H2 este una dintre soluțiile pentru industriile greu de decarbonizat, precum și pentru decarbonizarea gazelor. De aceea, pentru România, H2 albastru este necesar pentru a acoperi cererea totală de H2, furnizând o cantitate mare de energie verde necesară producerii a 1 tonă de H2 verde. Împreună cu partenerii săi, OMV Petrom încearcă să dezvolte proiecte care se concentrează nu numai pe producție, ci și pe cerere – un aspect deosebit de important care trebuie luat în considerare.

H2 albastru este esențial în România în tranziția energetică, alături de H2 verde. România are o resursă și capacități de producție de H2 albastru, bazându-se pe moștenirea industriei de petrol, gaze și gaze din Marea Neagră. România are o mulțime de opțiuni pentru stocarea dioxidului de carbon, având în vedere grupul rezervoarelor de petrol și gaze epuizate, dar și formațiunile saline. Având în vedere resursele Mării Negre, România are potențialul de a deveni 1^Sf Producătorul european de gaze naturale, Ionot Siobutaru a mai menționat.

„Putem transforma România în regiunea Clean H2 Valley din Europa”, a spus Ionot Ciobutaro. Desigur, procesul implică o combinație de mai mulți factori.

Dar trecerea la un spațiu redus nu este imediat posibilă, din cauza diverselor limitări, precum cererea de apă în electroliză, avertizează un reprezentant OMV Petrom. Un alt obstacol este faptul că utilizarea H2 pentru generarea de energie implică procese cu o eficiență energetică mai mică de 40%.

În ceea ce privește emisiile de metan scurse, OMV Petrom s-a oferit să participe la proiecte de cercetare la nivel european în acest domeniu. De remarcat că în cazul noilor echipamente utilizate în proiectul Neptune Deep, rata de emisie fugitivă este aproape de zero.

Curățare Valea H2 în România

Regiunea Dobrogea a Romaniei are toate cerintele de baza pentru a deveni o vale curata de hidrogen, spune Mihai Balan – Head of Technology, EPG.

Rezultatele studiului EPG arată că există factori cheie care ar trebui să transforme Dobrogea în inițiativa principală a României în domeniul hidrogenului: potențial excepțional de producție de hidrogen din energie regenerabilă onshore și offshore; Cererea regională de hidrogen în rafinării, oțelării și moduri multiple de transport; Un rol strategic il poate juca portul Constanta.

Elementele strategiei estimează că în România ar fi necesari mai mult de 1,4 gigawați de electrolizor pentru a atinge ținta adecvată de 55 de ținte de hidrogen curat în industrie și transport. Având în vedere potențialul de energie regenerabilă al țării, se estimează că hidrogenul curat poate fi produs în România cu doar 2,5€/kg pe oră.

Într-adevăr, Dobrogea este magnatul energiei regenerabile al României, oferind cel mai mare potențial de energie regenerabilă și găzduind cea mai mare parte a capacității eoliene onshore de 3 GW a țării, care se așteaptă să se extindă în continuare onshore și offshore. După cum demonstrează studiul EPG, România are un potențial eolian offshore semnificativ în Marea Neagră, cu o capacitate naturală totală estimată la 94 GW, echivalentul a 239 TWh de producție anuală de energie (AEP).

Mai mult, capacitatea de 1,4 GW a centralei nucleare de la Cernavudo, situată tot în Dobrogia, este de așteptat să fie extinsă cu încă două reactoare noi. Toate acestea se vor întâmpla într-o zonă cu cerere locală limitată de energie, ceea ce duce la o potențială congestionare a rețelei. Transformarea unei părți din această electricitate decarbonizată în hidrogen curat ar putea reduce presiunea asupra rețelei și ar permite în continuare decarbonizarea în regiune.

Cererea mare de hidrogen ar putea veni din industrie, în special din actuala rafinărie (Petromedia), oțelărie (Liberty Galatee) și fabrică de ciment (Lafarge Medidia), din sistemele de termoficare (Constanța, Galați, Tulcea și Berilla), și din transportul maritim. (porturi). Constanta, Tulcea si Mangalia) si Aviatie (Aeroportul International Mihail Koglinisano).

Portul Constanta ar putea deveni poarta de acces ideala pentru exportul de hidrogen. De fapt, reprezintă unul dintre cele mai valoroase atuuri ale acestui demers. Prin sinergia lanțurilor valorice eoliene și hidrogen offshore, ar putea crește într-un pol regional de decarbonizare pentru întregul bazin al Mării Negre. De asemenea, șantierele navale din Constanța, Mangalia, Tulcea, Brăila sau Galați pot contribui prin construirea sau modificarea navelor pentru a funcționa cu hidrogen curat și găzduind stații de alimentare.

Transformarea în practică a Văii Hidrogenului Dobrogiei ar putea aduce mari beneficii naționale.

România, și în special Dobrogea, poate atrage o parte semnificativă a investițiilor la nivelul UE până în 2030, care vor totaliza 24-42 de miliarde de euro pentru electrolizatoare și 22-40 de miliarde de euro pentru sursele regenerabile.