România se află pe locul 38 în 2022 Climate Change Performance Index (CCPI) publicat de German Watch, New Climate Institute și Climate Action Network. Țara a scăzut cu opt locuri de anul trecut până pe locul 30, trecând în același timp de la țările cu performanțe medii la cele slabe.
Lansat anual din 2005, Indicele de performanță al schimbărilor climatice (CCPI) este un instrument independent de monitorizare pentru monitorizarea performanței de protecție a climei în 60 de țări și în Uniunea Europeană (UE), generând peste 90% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. Evaluează performanța țărilor în patru categorii: emisii de gaze cu efect de seră, energie regenerabilă, utilizarea energiei și politica climatică.
Deși este încă moderat cotată în categoria de emisii de GES, România este coborâtă în celelalte trei categorii. Acum este un mediu în ceea ce privește utilizarea energiei (locul 20), cel mai scăzut în energie regenerabilă (locul 41) și politica climatică (locul 52).
„În ciuda declarațiilor președintelui Glass Iohanis cu privire la COP26, suntem încă departe de a ne atinge obiectivele climatice. Măsurile de stimulare a investițiilor nu au fost încă implementate”, a comentat Laura Nazare, coordonatorul campaniei de transfer de energie Bangwatch România.
Experții CCPI subliniază că măsurile de atenuare a schimbărilor climatice ale României nu sunt încă cuprinzătoare și lipsesc de coordonare strategică. Guvernul se concentrează în principal pe combustibilii fosili (naturali) ca tehnologie de conversie majoră pentru reducerea emisiilor de GES. Cu toate acestea, într-o notă pozitivă, în Planul național de redresare și recesiune, guvernul a anunțat că va elimina treptat atât lignitul, cât și cărbunele până în 2032.
Previziunile arată că, din cauza creșterii lente a energiei regenerabile, România nu va atinge ținta UE de 32% surse regenerabile până în 2030, deși ponderea lor reală în mixul energetic este deja de 25%, au spus experții CCPI. Aceasta arată necesitatea ca România să-și accelereze ambiția politică în acest sens, deoarece nu există planuri sau mecanisme de sprijin. Experții subliniază în special potențialul puternic al energiei eoliene de coastă, pentru care guvernul elaborează de fapt o strategie.
În ansamblu, UE a coborât șase locuri pe locul 22 în IPCC anul acesta. A primit evaluări mediocre pentru toate cele patru tipuri de IPCC: emisii de GES, energie regenerabilă, utilizarea energiei și politica climatică.
Cu toate acestea, nicio țară nu a avut performanțe adecvate la toate tipurile de indice pentru a obține cel mai înalt rating general al indicelui. Deci, din nou primele trei locuri în clasamentul general au fost vacante. Danemarca se află în fruntea listei în acest an, urmată de Suedia și Norvegia.
Raport complet disponibil Aici, Pot găsi date despre România Aici.
(Sursa foto: Pixabay.com)
„Iubitor de rețelele sociale de-a lungul vieții. Se prăbușește foarte mult. Creator. Pasionat de mâncare devotat. Explorator. Făcător de probleme tipic.”
More Stories
România este a treia cea mai accesibilă piață de locuințe noi din Europa în 2023
România pe marginea schimbării: impactul alegerilor din 2024
Modernizarea centralelor de cogenerare din România cu motoare pe gaz de înaltă eficiență