Guvernul României a devenit mai ambițios prin planificarea de a elimina treptat cărbunele. Și a propus, într-un proiect de ordin executiv, încetarea utilizării combustibililor fosili până la sfârșitul deceniului, într-un moment în care alte țări din regiune și Europa suspendă sau amână astfel de planuri.
În urmă cu doar un an, România a stabilit anul 2032 în propunerea Planului național de redresare și reziliență (NRRP sau PNNR) ca an țintă pentru închiderea completă a afacerii cu cărbune. A fost una dintre primele țări din sud-estul Europei care a stabilit un astfel de termen limită, iar mișcarea a fost raportată în presă fără ca vreun oficial de rang înalt să o facă publică.
Între timp, a izbucnit o criză energetică, urmată de invazia rusă a Ucrainei, care a zguduit din nou continentul până la capăt după pandemia de COVID-19. În prezent, țările europene se retrag de la promisiunile de eliminare treptată a cărbunelui, cel puțin temporar, pentru a menține securitatea energetică.
După 2030, clubul cărbunelui se micșorează
România nu are niciun motiv clar să impulsioneze un obiectiv mai ambițios de a pune capăt utilizării celor mai poluanți combustibili fosili. Cu toate acestea, Departamentul Energiei tocmai a lansat un proiect de lege de urgență pentru dezbatere publică, în care spunea că țara va înceta utilizarea cărbunelui până la sfârșitul anului 2030, care a devenit un standard în ultimii ani.
Cele trei centrale electrice pe cărbune ale CE Oltenia vor fi transformate în rezervă în 2026
Singurele state membre ale UE care intenționează în prezent să facă pasul dincolo de începutul deceniului sunt Bulgaria, Croația, Slovenia și Republica Cehă. Polonia nu a stabilit o dată oficială pentru ieșirea din cărbune, cu excepția unui angajament general de a finaliza decarbonizarea până în 2050 cel târziu.
Același lucru este valabil și pentru Turcia, Bosnia și Herțegovina, Serbia și Kosovo*, care nu sunt în Uniunea Europeană. Muntenegru s-a angajat să închidă singura sa uzină pe cărbune, Pliivlia, până în 2035. Cu toate acestea, în august, fostul prim-ministru Zdravko Krivokapić a estimat că va fi probabil dezafectată până în 2030.
Sectorul cărbunelui devine din ce în ce mai puțin viabil din cauza reglementărilor de mediu ale Uniunii Europene și a costurilor crescute ale emisiilor de dioxid de carbon.
Criza energetică a impulsionat sectorul cărbunelui pe termen scurt
România a anunțat recent că va aduce online centralele de cărbune inactiv și va crește producția la minele sale pe termen scurt, făcând ultima decizie și mai surprinzătoare.
România se bazează, de asemenea, pe centrale electrice pe gaz și pe un mic reactor nuclear
Mai mult, guvernul a alocat fonduri semnificative pentru infrastructura de gaze și centralele electrice pe gaz și a fost adoptată o lege pentru a stimula producția de gaze fosile și petrol. Mai mult, țara a început un proiect pentru un reactor nuclear la scară mică.
Potrivit actualizării ministerului, capacitatea actuală a centralelor pe cărbune este de 4,9 gigawați. Centralele pe cărbune Rovinari 4, Rovinari 5 și Turceni 5, cu o capacitate combinată de 990 MW, sunt programate a fi puse în rezervă în 2026. Este operată de Complexul Energetic (CE) Oltenia, deținut de stat, care trece printr-un proces. trecerea către solar și gaz.
Surplus de muncitori pentru granturi pentru sisteme fotovoltaice de pe acoperiș
Potrivit proiectului de decret, noile capacități hidroenergetice și nucleare ar trebui să apară până în 2030. Guvernul a adăugat că persoanele care și-au pierdut locurile de muncă vor avea prioritate în recalificarea profesională, ca parte a eforturilor din cadrul Schemei de tranziție echitabilă. Propunerea dezvăluie că Qarg, Hunedoara și Dolj vor fi zonele cele mai afectate.
Lucrătorii din sectorul cărbunelui vor putea obține granturi pentru achiziționarea de sisteme fotovoltaice cu o capacitate de la 3 kW până la 5 kW fiecare, care se presupune că vor fi construite pe acoperișurile caselor familiale.
Vizualizări după:
12
„Mândru pasionat al rețelelor sociale. Savant web fără scuze. Guru al internetului. Pasionat de muzică de-o viață. Specialist în călătorii.”
More Stories
Un investitor român plătește 45 de milioane de euro pentru un proiect de birouri în București
România intenționează să crească ajutorul guvernamental pentru decarbonizarea industriei siderurgice
Guvernul României începe negocierile pentru achiziționarea unui port strategic în Moldova