România îndeamnă Ucraina să recunoască limba moldovenească „inexistentă”.

Ministrul roman de externe Bokhton Arescu (dreapta) îl întâmpină pe ministrul de externe ucrainean Dimitrov Kuleba la București în aprilie 2021. Foto: EPA-EFE / Robert Ghement

Ministerul român de Externe a declarat vineri că i-a cerut secretarului de stat Don Nicolas să înceteze să mai recunoască limba moldovenească ca limbă separată de română.

Ministerul a spus într-un comunicat că Nekulas i-a cerut lui Ihor Jovka, adjunctul șefului biroului prezidențial ucrainean, să răspundă solicitărilor anterioare ale Kievului de acceptare a așa-numitei „limbi moldovenești”.

România este limba de stat în Moldova, Declarația de independență a Moldovei față de Uniunea Sovietică din 1991.

Cu toate acestea, Ucraina este guvernată de Constituția Republicii Moldova, care se referă la articolul 13 drept „limba moldovenească” ca limbă națională a țării. Acest articol a fost introdus în 1994 de Partidul Agrar pro-rus și de Partidul Socialist.

De atunci, a fost una dintre sursele primare de conflict între partidele pro-ruse și pro-europene și pro-romane din Moldova.

Curtea Constituțională a Republicii Moldova de la Chișinău a decis în decembrie 2013 că textul Declarației de independență față de Uniunea Sovietică a depășit prevederile Constituției Republicii Moldova.

În iunie, ministrul roman de externe Bogdan Aurescu i-a cerut ministrului său de externe ucrainean, Dimitro Kuleba, să accepte că Kievul nu are limba moldovenească. În aprilie anul acesta a făcut o cerere similară.

Secretarul de stat Don Nicols a cerut vineri o soluție la problemele minorităților etnice romane din Ucraina, ai căror copii vor să fie educați în limba română. Ucraina, însă, dorește ca toți elevii să treacă la un sistem de învățământ în limba ucraineană.

În luna martie a acestui an, două școli de limba română din zona Odesa au fost transformate în filiale ale școlii ucrainene, stârnind îngrijorare în România.

Potrivit Ministerului de Externe al României, comunitatea românească va reprezenta al treilea grup etnic ca mărime din Ucraina, dacă nu este împărțită artificial în ucraineni (151.000) și „moldoveni” (258.600), după ucraineni și ruși.

În cadrul sistemului de învățământ ucrainean, aceste două grupuri au școli separate, deși împărtășesc același vocabular și gramatică.

Etnicii români trăiesc în principal în regiunea Bucovina din sud-vestul Ucrainei și în regiunea Bugeac din sudul țării. Ambele zone sunt anterior românești. După al Doilea Război Mondial, cei doi au fost anexați de Uniunea Sovietică și au rămas în Ucraina după prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991.