România intenționează să ridice interdicția în justiție care folosește interceptarea serviciilor secrete

Sediul Serviciului Român de Informații, SRI, în București. Foto: Pagina de Facebook SRI

Analiștii politici au criticat mișcările de a face ca interceptările audio ale serviciilor secrete să fie reutilizabile ca probe în cazurile de corupție din România..

Mișcările au loc în vreme ce România urmează să primească miliarde de euro din fonduri UE, despre care se crede că vor crește impulsul pentru corupție și fraudă.

Partidele de guvernământ, din cadrul comisiei juridice a Camerei Reprezentanților, camera inferioară a parlamentului, au susținut, marți, opțiunea propusă de Ministerul Justiției, folosind ca probă serviciul român de informare SRI în astfel de cazuri.

Comisia legislativă a camerei a respins toate amendamentele adoptate anterior de camera superioară a parlamentului, Senat.

Programul de redresare și reziliență, finanțat de UE, include 107 măsuri de investiții și 64 de reforme. Aceste măsuri vor fi sprijinite de 14,24 miliarde EUR sub formă de granturi și 14,94 miliarde EUR sub formă de împrumuturi de la Comisia Europeană.

Într-un articol pentru G4Media, analistul politic și jurnalistul Dan Tabalaka scria: „La șapte ani după ce au fost excluse de la anchetele penale de către Curtea Constituțională, serviciile secrete au făcut un pas spre recâștigarea puterilor. ro

Curtea Constituțională a României a decis în februarie 2020 că interceptările efectuate de SRI în baza unui mandat de securitate națională emis de Înalta Curte trebuie scoase din dosarele instanței. Multe dosare care implicau probe furnizate de SRI au fost astfel închise, iar dosarele testate prin folosirea acestora au fost achitate.

În prezent, SRI poate comunica doar autorităților penale constatările în urma investigațiilor cu mandat de securitate națională. Procurorii ar trebui să efectueze propriile cercetări fără a lua în considerare probele obținute prin SRI. Cu alte cuvinte, aceeași muncă trebuie făcută de două ori.

Hotărârea instanței din 2020 a declanșat un val de achitări ale unor personalități cunoscute din politică și crime organizate, majoritatea fiind acuzate de corupție.

Scoaterea serviciilor secrete din procedurile judiciare a început în martie 2016, când Curtea Constituțională a scos serviciile secrete din procedura de urmărire penală.

În 2018, o altă hotărâre judecătorească spunea că probele obținute cu ajutorul SRI trebuie excluse fizic din dosare. Dezbaterea s-a concentrat pe dacă astfel de probe au fost obținute în mod legal.

În martie 2019, protocoalele de cooperare cu SRI din perioada 2009-2016 au fost declarate ilegale. Ca urmare, probele strânse cu ajutorul SRI până la data pronunțării primei hotărâri judecătorești, februarie 2016, ar fi trebuit să fie casate dacă ar fi fost obținute în baza acestor protocoale.