Grupul de Facebook „RoOmenia” conectează zeci de mii de cetățeni români răspândiți în toată Europa, oferă ajutor tangibil – de la locuințe la medicină – și contrastează singurătatea multor expați. O inițiativă începută de un grup de șoferi de camioane
(Acest articol a fost publicat inițial L Confidenţial În cadrul programului Pulse. A fost produs în colaborare cu Sebastian Prikop de la media românească Hotnews.)
Înainte de alegerile europene din 2019, un politician român a făcut câteva comentarii nepotrivite despre profesia de șofer de camion. „Băieții au insistat să-i dea o lecție”, și-a amintit Adriana Mureșan, 56 de ani. „Această româncă șofer de camion care locuiește în Spania vorbea la telefon cu El Confidential. Camioniștii români supărați au decis să voteze”. In total.
„Dar nu este atât de simplu”, spune Mureșan. Le-a fost dificil pentru șoferii de pe drum să conducă în orașele din apropiere cu camioane pentru a vota. Nu puteau să parcheze cu ușurință și să meargă.
Așa că Mureșan s-a uitat în jur niște grupuri românești de Facebook, întrebând oamenii care le-ar putea ridica. Au venit mulți voluntari. Mureșan a început să pună în legătură șoferii de camion cu românii expatriați. A fost creat un grup pe Facebook.
După alegeri, grupul a rămas activ. „Ne-am dat seama cât de puternici suntem și am reunit totul [Romanian] Imigranţi în Europa”, spune Mureşan. Şoferii au început să-şi trimită invitaţii: „Am să fiu la Berlin în weekend, dacă vine cineva, o să împart o picătură de Orujo’. Sau, ‘Sunt în Germania, într-o zonă, dacă un șofer vrea să vină la pescuit, îl sun eu’. Cei care locuiesc in afara tarii voastre, Larry este casa voastra”, spune Muresan. „Chiar daca suntem uniti, tuturor ne este dor de patria noastra”.
Cinci ani mai târziu, acea inițiativă este acum un grup de ajutor reciproc de 148.000 de membri: Asociația RoOmenia – Voluntari în Europa . Este un loc în care românii care trăiesc în străinătate își dau o mână de ajutor atunci când au nevoie.
Serviciile pot fi la fel de simple ca oferirea de asistență lingvistică și de transport unui șofer de camion care trebuie să viziteze un dentist într-un sat german. Dar ajutorul poate fi și substanțial: oferirea de adăpost lucrătorilor sezonieri temporar fără adăpost; Găsirea unui loc de muncă pentru cineva care se luptă financiar; sau contactând agenția locală relevantă pentru victimele abuzului.
„Sunt povești uimitoare”, spune Adriana Mureșan. „Între noi ne spunem „România”. [a play on the Romanian word for ‘humanity’ or ‘goodness’], pentru că este dăruire fără să aștepte nimic în schimb. Dorim să schimbăm țara prin acțiuni care să arate că actele de generozitate te pot schimba. […] Am plantat semințele în România și sunt foarte mândru.
Un impuls de la infecție
Se estimează că 4,5 milioane de români – un sfert din populația totală – sunt expatriați în toată Europa. Pentru nenumărate familii de români, viața este o succesiune de rămas-bun, așteptări răbdătoare și apeluri video. Potrivit Salvați Copiii România, aproximativ 13,8% dintre copiii din România – mai mult de jumătate de milion – au avut unul sau ambii părinți lucrând în străinătate între 2021 și 2022.
„Singurul lucru pe care îl regret în viață este să-mi iau nepoții de la bunici”, spune Dragoș, care conduce de două decenii un magazin de hardware în Spania. El aparține unei generații pline de vinovăție. În România se numește „sindromul italian”: agonia trăită de cei care au grijă de rudele altora și le neglijează pe ale lor.
Majoritatea acestor oameni au fost invizibili până la pandemie. Atunci au devenit indispensabile, spune Adriana Muresan. În Germania, restricțiile de zbor au fost ridicate chiar și pentru lucrătorii sezonieri pentru a se asigura că recolta de sparanghel nu a fost irosită. În timpul pandemiei, grupul de expatriați români a explodat.
„Nu știam că sunt atât de mulți sezonieri români”, spune Mureșan. „Acești oameni au rămas pe stradă fără nimic”. Ea descrie experiența chinuitoare de a fi contactată de 38 de lucrătoare sezoniere din Alpii italieni care au cerut ajutor într-un grup online.
Acest lucru a stârnit un mare răspuns: „Românii și-au deschis ușile caselor: mai întâi în Italia, apoi în Spania”, spune Mureșan. „M-au sunat: „Am două locuri, am șapte”…” spune el. Primul lucru de făcut este să ceri cărțile de identitate ale românilor fără adăpost, să le trimiți la consulat și să verifici dacă nu au antecedente penale. La urma urmei, „vor fi luati de cineva”. Ea este sinceră: „Au fost niște probleme cu colaborarea, dar s-au rezolvat”. Muresan estimeaza ca au fost luate circa 1.500 de persoane, majoritatea muncitori sezonieri.
Sabina Dinita este fondatoarea „Cutiei cu Medicamente”. Organizația, creată în 2017, folosește grupul RoOmenia pentru a cumpăra și transporta medicamente care sunt deficitare în spitalele din România, în special tratamente oncologice pediatrice. Stând într-o cafenea din București într-o seară de la sfârșitul lunii iunie, Dinița explică cum funcționează: „Ei [RoOmenia] Au o rețea foarte mare și știm mereu dacă cineva pleacă dintr-o țară pentru a se întoarce în România. Cumpăr medicamente din Europa de Vest și le aduc înapoi în România folosind voluntari care conduc camioane”.
La rândul său, Nicu, un român în vârstă de 45 de ani, a descoperit RoOmenia printr-un forum auto online, când un utilizator a fost trimis la grupul care cere ajutor. „Așa cum oamenilor le plac lucrurile rele, este la fel și cu lucrurile bune – le alătură involuntar”, crede el. „Este o comunitate grozavă”. Adevărații voluntari sunt un grup mic, spune el, „până acum oameni ca mine. Sunt acolo pentru a obține un colac de salvare.
Următorul pas: Depășirea singurătății
Adriana Mureșan spune că RoOmenia funcționează în prezent pe o hartă de voluntariat. „Dacă se întâmplă ceva în zona lor, îi etichetăm”. Fiecare țară are un coordonator de sute de voluntari care se pun la dispoziție 24 de ore pe zi și prin chat pentru situații de urgență.
Muresan este deseori intrebat cum reuseste sa implice atat de multi oameni: „Este usor, este loc pentru fiecare aici, poate face ce vrea. Daca animalele sunt treaba ta, noi avem. Daca te intereseaza. Pentru copii, dacă vrei să ieși cu niște prăjituri pentru șoferii de camion singuri în parcare, și asta pot face tot ce vor și pot face.
Murugesan ia in prezent concediu permanent de la locul de munca pe drum. Dar, în ciuda abilităților sale evidente de organizare, el spune că nu i s-a cerut niciodată să intre în politică. Nici ea. „Îmi voi pierde libertatea”, spune el.
Una dintre ultimele acțiuni ale RoOmeniei a avut loc în timpul alegerilor europene din 9 iunie. Membrii grupului au asigurat transport pentru lucrătorii sezonieri din Germania și pentru unele bărci fluviale dunărene pentru a merge la vot.
Ajutor acordat românilor victime ale abuzurilor din Abu Dhabi Mureșan explică că comisia aprobă doar cereri „urgente, importante și verificate”. Scopul este prevenirea fraudei și evitarea pierderii timpului voluntarilor.
Următoarea campanie a României va viza lucrătorii casnici români. Planul este ca voluntarii care locuiesc în apropiere să-i întâlnească la o cafea și să discute. „Acești oameni au nevoie să vorbească și să vorbească în limba lor”, explică Adriana Mureșan. „Să le vindece puțin sufletul și singurătatea”.
Acest articol a fost realizat în cadrul PULSE, o inițiativă europeană coordonată de OBCT care sprijină colaborările jurnalistice transfrontaliere.
„Iubitor de rețelele sociale de-a lungul vieții. Se prăbușește foarte mult. Creator. Pasionat de mâncare devotat. Explorator. Făcător de probleme tipic.”
More Stories
România este a treia cea mai accesibilă piață de locuințe noi din Europa în 2023
România pe marginea schimbării: impactul alegerilor din 2024
Modernizarea centralelor de cogenerare din România cu motoare pe gaz de înaltă eficiență