Standard & Poor’s afirmă ratingul României la BBB-/A-3 cu o perspectivă stabilă

17 aprilie (Vezi știrile) – Standard & Poor’s a menținut ratingul României la BBB-/A-3 cu o perspectivă stabilă, invocând așteptările că cheltuielile preelectorale vor împinge deficitul fiscal al țării la aproape 6% din PIB în anul 2024.

Perspectiva stabilă echilibrează viziunea agenției cu privire la deficitele mari de două cifre ale țării cu amortizoarele oferite de stocul său modest de datorie externă și guvernamentală și de așteptările puternice de creștere în următorii doi ani, a declarat vineri Standard & Poor’s într-un comunicat.

„Ne așteptăm ca angajamentele României în cadrul Facilității UE de redresare și reziliență să continue să ancoreze reformele politice și fiscale ale autorităților”, a adăugat S&P.

Agenția se așteaptă ca cererea internă puternică și creșterea activității investiționale să împingă creșterea PIB-ului României în acest an la aproximativ 3%.

S&P Global Ratings se așteaptă ca creșterea PIB real al României să crească la 3,8% în 2025 și să se stabilizeze la 3,6% în 2026 și 2027, pe măsură ce consumul privat continuă să se extindă, susținut de unul dintre cele mai ridicate niveluri de creștere a salariilor reale din lume raport.

Agenția se așteaptă ca deficitul fiscal al României să rămână ridicat, la puțin sub 6%, din cauza mixului de politică fiscală preelectorală a țării care cântărește foarte mult deficitul său dublu deja mare. Incertitudinea politicii fiscale post-electorale determină compania Standard & Poor’s să presupună că deficitul se va micșora doar treptat în 2025-2027, cu o medie de 5,1% din PIB.

Pe 1 martie, Fitch Ratings a reafirmat perspectivele României la „stabil” și ratingul de default al emitentului în moneda locală (IDR) la „BBB-”. Pe 29 martie, Moody’s Investors Service a declarat că menține perspectiva României ca fiind „stabilă” și a afirmat ratingul „Baa3” pe termen lung pentru emitenți străini și autohtoni și ratingurile senior negarantate, invocând perspective puternice de creștere, susținute de fonduri directe semnificative din UE și străine. Fluxuri de investiții.

S&P a mai spus în declarație:

„Scenariu negativ

Am putea reduce ratingul dacă nivelul deficitului public și al datoriei publice depășesc așteptările noastre actuale, de exemplu, ca urmare a creșterii economice mai scăzute.

Scenariul optimist
Este posibil să creștem ratingul dacă deficitul fiscal al României se micșorează semnificativ și datoria guvernamentală ca pondere din PIB scade. Acest lucru ar putea îmbunătăți poziția datoriei guvernului și ar putea reduce costurile de finanțare. De asemenea, am putea crește ratingurile dacă deficitul extern se va micșora mai puternic decât ne așteptăm.

Motivație
Un mix extins de politici fiscale înainte de cele patru alegeri din România din acest an va împovăra deficitele deja uriașe de două cifre. Prin urmare, ne așteptăm ca deficitul fiscal să rămână ridicat, la un nivel puțin mai mic de 6% din PIB. Politica fiscală post-electorală este incertă și presupunem că deficitul se va micșora doar treptat în următorii ani, ajungând la o medie de 5,1% din PIB în 2025-2027. Ca urmare, ne așteptăm ca datoria publică netă să crească în mod constant, depășind 53% din PIB până în 2027. Factura de dobânzi a guvernului va rămâne, de asemenea, ridicată, cu o medie de 6,3% din venituri până în 2027. De asemenea, deficitul de cont curent va depăși prognoza noastră anterioară. În 2027, aceasta va avea o medie de peste 6,8% din PIB în următorii patru ani. Pentru a atenua aceste dezechilibre externe, fluxurile negeneratoare de datorii sub formă de fonduri UE și ISD net vor continua să finanțeze o mare parte din deficitul extern al României (în medie între 50% și 60%).

Ne așteptăm ca politica fiscală prociclică a guvernului român să contribuie la stimularea cererii interne și ne așteptăm la o creștere reală de aproximativ 3% în acest an. Pe lângă consumul privat puternic, ne așteptăm ca investițiile finanțate de UE să susțină creșterea. Reformele necesare pentru a primi fonduri UE și apartenența țării la UE în general, constituie piloni politici cheie ai cadrului instituțional al României. Perspectivele economice puternice se vor adăuga și la inflație, despre care ne așteptăm să rămână ridicată și, astfel, să continue să reprezinte o provocare pentru Banca Națională a României (BNR). Clasificăm regimul cursului de schimb ca regim de flotare gestionată. Leul românesc a rămas în general stabil față de euro în ultimii doi ani.

Profil instituțional și economic: România va organiza patru alegeri în acest an, care vor consolida politica fiscală prociclică și vor stimula o creștere reală mai mare.
Ne așteptăm ca creșterea PIB-ului să crească la aproximativ 3% în acest an, susținută de un consum privat puternic și de creșterea activității investiționale.
Fondurile UE vor continua să fie un sprijin major pentru creștere în următorii câțiva ani, cu granturi disponibile României în cadrul Cadrului de răspuns rapid al UE și noului Cadru financiar multianual (CFM) 2021-2027 în valoare de aproximativ 50 de miliarde EUR, echivalentul a mai mult peste 16 miliarde de euro Un miliard de euro. Procent din PIB-ul estimat pentru 2024.
Angajamentul instituției politice pentru continuarea reformelor politice rămâne susținut de strategia de redresare și reziliență a României.
Ne așteptăm ca cererea internă puternică să ducă la o creștere reală a PIB-ului de aproximativ 3% în acest an. Consumul privat continuă să se extindă, susținut de unul dintre cele mai înalte niveluri de creștere a salariilor reale din lume. Piața muncii a rămas rezistentă, iar ratele de ocupare au continuat să crească, în timp ce șomajul a rămas aproape de minimele istorice. Transferuri financiare mai mari – sub formă de pensii, salarii și transferuri sociale mai mari – ar stimula, de asemenea, consumul. Acest lucru depășește încetinirea cererii externe din zona euro, în special Germania, o destinație importantă de export pentru România.

Investițiile finanțate de UE vor sprijini ceea ce considerăm a fi perspective semnificative de creștere de aproximativ 3,6% în medie între 2025 și 2027. Fondurile UE care depășesc 49 de miliarde EUR rămân disponibile României în următorul cadru financiar multianual 2021-2027 și în răspunsul rapid. cadru-cadru. Aceasta corespunde aproximativ fluxurilor anuale de fonduri UE de aproximativ 3% până la 4% din PIB în medie în următorii câțiva ani. Ne așteptăm ca România să primească a treia tranșă de fonduri din Fondul de Răspuns Rapid – care ar putea ajunge la 1,8 miliarde de euro – în 2024, ceea ce va permite investiții sporite în tranziția energetică, transport și asistență medicală.

Economia românească se va confrunta cu multe provocări structurale după 2027, inclusiv cu tendințe demografice negative. În absența eforturilor de reformă pentru a aborda nepotrivirea competențelor sau pentru a îmbunătăți mediul de afaceri, o populație de vârstă activă în scădere ar putea împiedica tot mai mult creșterea, încetinind în cele din urmă migrația netă. În ultimul deceniu, populația în vârstă de muncă din România a scăzut cu aproximativ 1,1% pe an și ne așteptăm ca această tendință să scadă doar marginal în următorii câțiva ani.

Transferurile financiare ale UE în cadrul Fondului de Răspuns Rapid sunt supuse reformelor fiscale și politice în cadrul strategiei de redresare și reziliență a României, convenită cu Comisia Europeană. Prin urmare, privim RRF ca un pilon important de politică care motivează guvernul să reformeze cadrul instituțional al țării. România are unii dintre cei mai scăzuti indicatori de guvernanță din Uniunea Europeană; Corupția și eficiența guvernului în special sunt puncte slabe. Deși multe dintre reformele de politică din cadrul strategiei de redresare și reziliență nu vor fi foarte controversate, credem că implementarea reformelor legate de sistemul de pensii, întreprinderile de stat și măsurile anticorupție va fi mai dificilă. Remarcăm că lipsa de îmbunătățire a poziției fiscale a României, similară cu măsurile în curs de desfășurare a deficitului excesiv aplicate de Comisia Europeană împotriva României, poate duce la întârzierea unor fonduri RRF.

Reziliență și performanță: Politicile prociclice vor afecta deficitul dublu al României, pe care ne așteptăm să se reducă doar din 2025
Cheltuielile pre-electorale ar împinge deficitul public la aproape 6% din PIB în acest an; În absența măsurilor active de consolidare, nu ne așteptăm ca deficitul să scadă sub 5% din PIB până în 2027.
Valoarea dolarului canadian va rămâne ridicată la puțin sub 7% în medie între 2024 și 2027, cu toate acestea, intrările mari de fonduri UE vor limita creșterea datoriei externe în următorii câțiva ani.
Inflația continuă să scadă, dar ne așteptăm să rămână peste ținta Rezervei Naționale de 2,5% (plus sau minus un punct procentual) cel puțin până în a doua jumătate a anului 2025.
Ne așteptăm ca cheltuielile fiscale mai mari înainte de cele patru alegeri din acest an să împingă deficitul la 5,9% din PIB. De asemenea, presupunem doar consolidarea treptată după aceea. Guvernul României a anunțat o creștere semnificativă a plăților pensiilor (vezi „Propunerea de lege a pensiilor din România ar împiedica consolidarea fiscală pe termen mediu”, publicată la 23 noiembrie 2023 pe RatingsDirect), care va avea loc spre sfârșitul acestui an. De asemenea, ne așteptăm la o creștere semnificativă a salariilor în sectorul public, iar cheltuielile mai discreționare sunt probabile. Creșterile de pensii și salariile vor afecta bugetul timp de câțiva ani, ceea ce ne face să ne așteptăm la un deficit mediu de peste 5% din PIB între 2025 și 2027. Aceste previziuni includ deja măsuri de consolidare fiscală echivalente cu aproximativ 1,3% din PIB din 2024, inclusiv creșterea veniturilor fiscale suplimentare din închiderea scutirilor de taxe, ajustarea ratelor de impozitare specifice și îmbunătățirea colectării impozitelor. Prin urmare, considerăm că ar putea fi necesare ajustări fiscale suplimentare pentru a atinge ținta de deficit de 3% din PIB stabilită în Planul de Dezvoltare Economică și RRF până în 2027. Ne așteptăm ca astfel de ajustări să vizeze veniturile fiscale suplimentare, de exemplu, taxa pe valoarea adăugată.

Deficitul ridicat al României sugerează că datoria publică netă va continua să crească în următorii ani, ajungând la aproximativ 50% din PIB până în 2027, în ciuda creșterii ridicate a PIB-ului nominal. Credem că țara va îndeplini majoritatea cerințelor de finanțare ale guvernului în următorii câțiva ani pe piața internă, inclusiv vânzările de obligațiuni cu amănuntul, în ciuda expunerii deja semnificative a sectorului bancar autohton față de guvern, la peste 20% din activele sale. În plus, România și-a construit un palmares bun în emisiunea de obligațiuni în valută străină pe piețele internaționale în ultimii ani. Alte surse de finanțare externă sunt disponibile sub forma componentei de împrumut a Forței de Răspuns Rapid și de la instituțiile financiare europene. Per total, peste 50% din datoria guvernamentală a României este exprimată în valută străină, cea mai mare parte în euro. Ne așteptăm ca cheltuielile cu dobânzile să depășească 6% din veniturile guvernamentale până în 2027.

Politica fiscală expansionistă va contribui, de asemenea, la o creștere a dezechilibrelor externe și ne așteptăm ca deficitul de cont curent să rămână la 7% din PIB în acest an și o medie de 6,8% din PIB între 2025 și 2027. Ne așteptăm ca balanța comercială cu mărfuri să rămână peste 9,9% din PIB în următorii câțiva ani, reflectând creșterea cererii interne și unele probleme fundamentale de competitivitate. În același timp, ne așteptăm ca mixul de finanțare externă să continue să includă o pondere semnificativă (între 50% și 60% în medie) din fluxul de granturi pentru investiții și ISD ale UE. Acest lucru ar sprijini, de asemenea, poziția puternică de rezervă a Băncii Centrale Ruse. Estimăm că rezervele vor rămâne la aproximativ patru luni de plăți în cont curent în următorii câțiva ani.

Ne așteptăm ca datoria externă netă strânsă a țării să rămână doar sub 30% din câștigurile din contul curent în medie până în 2027. Cu toate acestea, stocul actual de datorie externă și un dolar canadian puternic vor contribui la nevoile totale de finanțare externă care vor rămâne peste 100% din cont. .Cel actual. Încasări și rezerve utilizabile BNR în următorii câțiva ani.

Inflația rămâne ridicată în România, situându-se în prezent la 7,1% an la an în februarie. Deși aceasta reprezintă o scădere față de vârful de 14,6% înregistrat în noiembrie 2022, observăm că inflația a rămas ridicată și a scăzut doar treptat în ultimele luni. Credem că acest lucru crește riscul unei inflații continue în următoarele câteva luni. Ne așteptăm ca inflația să rămână peste ținta Băncii Naționale de Rezervă de 2,5% (plus sau minus 1 punct procentual) până la sfârșitul anului 2025, de asemenea, în lumina politicii fiscale prociclice și a creșterii continue ridicate a salariilor. Aceste așteptări inflaționiste reprezintă o provocare pentru banca centrală, care și-a majorat rata cheie a dobânzii cu 5,75 puncte procentuale cumulate între octombrie 2021 și ianuarie 2023, până la actualul 7%, în încercarea de a controla inflația.

Sectorul bancar al României este predominant străin și finanțat în mare parte prin depozite, iar noi considerăm că prezintă un risc limitat de urgență pentru guvern. Creditele neperformante au scăzut ușor și au rămas în grupul creditelor cu risc scăzut definit de Autoritatea Bancară Europeană. Rentabilitatea sa îmbunătățit de la niveluri deja ridicate, iar ratele de capital și lichiditate sunt sănătoase și ușor peste medie în țările din Europa Centrală și de Est. Cu toate acestea, creditele acordate sectorului privat nu depășesc aproximativ 24% din PIB, ceea ce reflectă nivelul scăzut de intermediere financiară, chiar și în comparație cu alte țări din Europa Centrală și de Est. Expunerea din ce în ce mai mare a sectorului bancar la creditele pentru construcții și imobiliare, împreună cu nivelul ridicat de îndatorare corporativă și o pondere mare a creditelor în valută străină, ar putea reprezenta o provocare pentru stabilitatea financiară dacă riscurile aferente se concretizează.