La 19 iunie, Rada Supremă (parlamentul) a aprobat cu o marjă largă două proiecte de lege reacționare care cenzurau literatura și spectacolele muzicale rusești și creșterea numărului de cântece ucrainene cântate și interpretate la radio. O a treia lege urmărește să promoveze publicarea conținutului în limba ucraineană, pe care naționaliștii ucraineni o vor folosi pentru a suprima limba rusă.
Legea 7273-D interzice „execuția publică, afișarea și demonstrația”, inclusiv videoclipuri muzicale, ale oricărui cetățean rus. Artiștilor ruși li se permite să cânte în Ucraina doar dacă se opun invaziei țării, probabil în mod public și sunt pe o listă moderată de guvern.
Adoptarea noilor măsuri urmează cenzura pe scară largă din partea orchestrelor și a competițiilor de muzică clasică din întreaga lume pentru a împiedica artiștii ruși – indiferent de opiniile lor politice – să cânte.
Lista acestor acțiuni include interzicerea dirijorului Togan Sukhiv de către Orchestra Filarmonicii din New York; – anularea spectacolelor pianistului Alexander Malofeev la Vancouver și Montreal în martie; Și lansarea dirijorului rus, Valery Gergiev, de la Orchestra Filarmonicii din München. Lista de rușine include și decizia Concursului de vioară Sibelius de a expulza concurenții ruși în aprilie și de a-l interzice pe Alexander Boldachev de la Festivalul olandez de harpă în mai.
Interpreți de muzică renumiți au fost, de asemenea, implicați în campania anti-ruse, cum ar fi DJ-ul și instrumentista rusă Nina Kravis, care este exclusă de la Festivalul de muzică în mișcare din Detroit, Crieff din Haga, Țările de Jos, și PollerWiesen din Dortmund, Germania.
Mass-media din Occident și-a exprimat în mare măsură aprobarea cenzurii brutale ucrainene, a cărei implementare aproape oriunde în lume ar provoca proteste. BBC, de exemplu, a remarcat că Legea 7273-D ar trebui să „reducă riscurile unei potențiale propagande ostile prin muzică în Ucraina și va crește volumul producțiilor muzicale naționale în spațiul cultural”.
O altă parte a noii legi urmărește să crească cantitatea de ucraineană pe undele radio. Patruzeci la sută din cântece și 75 la sută din volumul zilnic de știri, analize și programe de divertisment de la radio trebuie să fie în limba ucraineană. Aceasta este o creștere față de cotele prevăzute în legea din 2016.
O lege adoptată în 2019 a făcut din ucraineană singura „limbă de stat” oficială. Aproape o treime din populația Ucrainei vorbește rusă ca primă limbă și există minorități care vorbesc bulgară, maghiară, poloneză, română, tătără și karate, printre alte limbi.
Dacă cultura rusă trebuie să intre în cuvântul vorbit, atunci rusă trebuie să treacă pe pagina tipărită. Legea 7459 „Importul și distribuția de produse editoriale în Ucraina” din Federația Rusă interzice importul de materiale tipărite „eliberate în limba țării agresoare” (adică rusă) din alte țări. Presa germană a raportat că unii clasici ruși vor fi scutiți de interdicție, inclusiv lucrările lui Tolstoi și Pușkin. A existat și, fără a fi surprinzător, opoziție față de interzicerea cititorilor în Ucraina.
Reprimarea este o continuare a încercării regimului ucrainean de „curățare etnică și culturală” a literaturii ruse, a oricărei perioade sau a oricăror convingeri politice. Acest efort include propuneri și acțiuni ale Institutului Scriitorilor Ucraineni (UBI), o divizie a Ministerului Culturii. Un purtător de cuvânt al UBI a numit recent lucrările unor autori precum Pușkin și Dostoievski „cu adevărat foarte dăunătoare” și a sugerat ca acestea să fie eliminate din bibliotecile publice și școlare.
Deutsche Welle relatează că grupul de lucru al Ministerului ucrainean al Educației a sfătuit deja să lovească 40 de scriitori și poeți ruși sau sovietici – printre ei, Lev Tolstoi, Alexandru Pușkin, Fedor Dostoievski și Michel. [sic] Bulgakov – din programa școlară.
Legea nr. 7459 este completată de Legea 6287 care urmărește să dezvolte „piața ucraineană de carte ca factor important în… securitatea națională”. Legea prevede subvenții pentru bibliotecile care nu vând cărți rusești și acordă cetățenilor certificate pentru achiziționarea de cărți ucrainene.
Ministrul Culturii din Ucraina, Oleksandr Tkachenko, a salutat restricțiile, spunând: „Legile sunt concepute pentru a ajuta autorii ucraineni să împărtășească conținut de înaltă calitate cu un public cât mai larg, care după invazia rusă nu a acceptat niciun produs creativ rusesc la nivel fizic. .”
Legile trebuie să fie semnate de președintele Volodymyr Zelensky, de care se așteaptă să facă acest lucru.
Aceste acțiuni sunt o dovadă suplimentară că Statele Unite și NATO nu apără un sistem democratic, ci un regim șovin și naționalist care recurge la orice măsură pentru a suprima „identitatea” non-ucraineană.
În timp ce invazia rusă a fost reacționară, este folosită de extrema-dreapta ucraineană, care domină guvernul ucrainean, pentru a accelera programul de exclusivitate etnică care a înfometat după ea de zeci de ani. Face parte din măsurile antidemocratice luate recent de regim. La începutul acestei luni, un tribunal ucrainean a menținut interdicția lui Zelensky asupra a 11 partide de opoziție, inclusiv cea mai mare, Platforma de opoziție – Pentru viață.
Escaladarea războiului proxy dintre Statele Unite și NATO împotriva Rusiei a fost însoțită de un atac total asupra drepturilor democratice și în țările imperialiste. În Statele Unite, desființarea legilor avortului și deteriorarea separării dintre biserică și stat cu hotărâri ale Curții Supreme sunt puncte mari în acest val reacționar. De luni de zile, extrema dreaptă republicană a încercat să elimine din bibliotecile școlare cărți și filme care abordează probleme de rasă și gen. Toate aceste lucrări trebuie înțelese într-un context global în care capitalismul este incompatibil nu doar cu democrația, ci chiar și cu o minimă dezvoltare liberă a culturii.
„Rezolvare extremă a problemelor. Călătorie ninja. Junkie web tipic. Explorator. Scriitor. Cititor. Organizator incurabil.”
More Stories
Recenzia filmului românesc: Ziua tigrului, libertatea, un alt bilet de loterie
Filmul românesc Libertate câștigă premii la festivaluri din Franța și Germania
O actriță română primește onoruri la Festivalul de Film de la Los Angeles